După cum ştim Noul Cod Civil a intrat în vigoare de la data de 1 octombrie .Drept urmare Tribunalul Dâmboviţa săptămânal aorganizează conferinţe de presă în cadrul cărora prezintă modificările din Noul Cod Civil.În cadrul conferinţei de astăzi a prezentat modificările în material răspunderii civile,mai clar răspunderea pentru fapta altuia,răspunderea pentru prejudicial cauzat de animale sau de lucruri şi totodată Fiducia:” Institutia raspunderii pentru fapta altuia se regaseste si in Codul civil actual, dar este reglementata mai clar in Noul Cod civil (Legea 287/2009), la art. 1372-1374, fiindca este o forma a raspunderii civile delictuale care consta in obligatia de a repara prejudiciul cauzat prin fapta ilicita comisa de alte persoane. Răspunderea pentru fapta minorului sau a celui pus sub interdicţie.
Răspunderea presupune că persoana care, în temeiul legii, al unui contract ori al unei hotărâri judecătoreşti este obligată să supravegheze un minor sau o persoană pusă sub interdicţie, răspunde de prejudiciul cauzat de către aceste persoane (adică poate fi obligată să repare în natură prejudiciul, să plătească despăgubiri etc.).Răspunderea subzistă chiar în cazul când făptuitorul nu are discernământ şi nu răspunde pentru fapta proprie. Cel obligat la supraveghere este exonerat (scutit) de răspundere numai dacă dovedeşte că nu a putut împiedica fapta prejudiciabilă. Părinţii sau, după caz, tutorii, sunt exoneraţi (scutiţi) de răspundere numai dacă probează că fapta copilului nu este consecinţa modului în care şi-au îndeplinit îndatoririle decurgând din exerciţiul autorităţii părinteşti, ci este urmare a unei alte cauze.Răspunderea comitentului pentru prepuşi.Acest tip de răspundere presupune că cel care, în virtutea unui contract sau în temeiul legii, exercită direcţia, supravegherea şi controlul (comitent) asupra celui care îndeplineşte anumite funcţii sau însărcinări în interesul său ori al altuia (prepus) răspunde de prejudiciul cauzat de către acesta din urmă.Comitentul nu răspunde dacă dovedeşte că victima cunoştea sau, în funcţie de împrejurări, ar fi putut să cunoască, la data săvârşirii faptei prejudiciabile, că prepusul a acţionat fără nicio legătură cu atribuţiile sau cu scopul funcţiilor încredinţate.Corelaţia celor două forme de răspundere pentru fapta altei persoanePărinţii nu răspund pentru fapta minorului dacă fac dovada că sunt îndeplinite cerinţele răspunderii persoanei care avea obligaţia de supraveghere a minorului.Nicio altă persoană, în afara comitentului, nu răspunde pentru fapta prejudiciabilă săvârşită de minorul care avea calitatea de prepus. În cazul în care comitentul este părintele minorului care a săvârşit fapta ilicită, victima are dreptul de a opta pentru una dintre cele două forme de răspundere” a declarat judecător delegat Gheorghe Popescu ,purtătorul de cuvânt al Tribunalului Dâmboviţa.
