După cum știm, parlamentarii PSD au depus la Biroul Permanent al Camerei Deputaților modificările la Legile 303/2004, 304/2004 și 317/2004. Trebuie să menționăm pentru o bună și corectă informare a opiniei publice că aceste modificări nu sunt cele propuse de Ministrul Justiției. Deputatul PSD Dâmbovița, Claudia Gilia, membru în Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției,ne-a vorbit în cadrul unei conferințe de presă despre aceste modificări ce vor intra în circuitul legislativ. Se va face o primă dezbatere la Comisia de sistematizare. Deputatul Claudia Gilia a ținut să puncteze că aceste propuneri de modificare a Legilor 303/2004, 304/2004 și 317/2004 au fost trimise spre avizare: Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii.
La dezbateri vor fi invitați reprezentanți ai Ministerului Justiției, Ministerului Public, Asociaților judecătorilor, procurorilor, Uniunii Naționale a Barourilor din România, Academia Română, Institutul de Cercetări Juridice, mediul academic.
Mai mult, parlamentarul Claudia Gilia a mai spus că realitățile și nevoile din sistemul judiciar s-au schimbat parțial, impunându-se reformarea cadrului normativ. Doamna deputat Claudia Gilia a mai punctat un lucru esențial și anume că este nevoie de asigurarea unei justiții independente, de garantarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor și de asigurarea unui management coerent, eficient și responsabil de către conducerile instanțelor și parchetelor, prin intermediu unor instrumente specifice, în vederea îmbunătățirii performanțelor sistemului judiciar:
“Este imperios necesar să se găsească soluții legislative eficiente ce pot îmbunătății activitatea și organizarea sistemului judiciar, activitate a cărei calitate depinde în mod esențial de calitatea resursei umane care realizează actul de justiție, în toate dimensiunile sale: cunoștințe profesionale, echilibru, maturitate, seriozitate, imparțialitate.Modificarea cadrului normativ este determinată și de faptul că instituțiile implicate în gestionarea sistemului judiciar s-au confruntat cu o serie de dificultăți rezultate din neclaritatea dispozițiilor legale sau chiar determinate de existența unui vid legislativ în anumite domenii punctuale. Prin dezbaterile din comisie ne dorim îmbunătățirea cadrului normativ care reglementează sfera justiției în România.”, a declarat deputat Claudia Gilia.
LEGEA NR.303/2004
STATUTUL JUDECĂTORILOR ȘI PROCURORILOR
Propuneri de modificare
AUDITORII DE JUSTIȚIE
Art. 16
Art. 16 alin. (3) Durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie este de 4 ani și nu de 2 ani.După primul an de cursuri, auditorii vor urma stagii de pregătire practică de câte 6 luni la: instanţe, parchete, penitenciare, cabinete notariale și cabinete de avocatură, Oficiul Național al Registrului Comerțului și Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară.
Art. 19 – se modifică
„Art. 19 – (1) După încheierea pregătirii în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie susţin un examen de absolvire, constând într-o probă teoretică, o probă practică, un interviu şi un examen psihologic, prin care se verifică însușirea cunoștințelor și abilităților necesare exercitării funcției de judecător sau procuror.
(2) Comisia de examinare teoretică și practică va fi alcătuită din 7 persoane: 3 judecători și 2 procurori un avocat şi un profesor universitar, desemnați de CSM dintre judecătorii, procurorii sau avocații cu cel puțin 20 de ani vechime în profesie și dintre cadrele didactice ale facultăților de drept care au obținut gradul universitar de profesor de cel puțin 5 ani.
Art. 21 alin. 1 se modifică – Repartizarea auditorilor
Alineatul (1) al articolului 21 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 21 – (1)Consiliul Superior al Magistraturii va repartiza candidaţii pe locurile de judecători stagiari şi procurori stagiari care sunt disponibile în cadrul sistemului judiciar, în funcţie de opţiunea auditorului şi de nota finală de absolvire, compusă din media de la examenul de absolvire şi media rezultată din evaluările realizate pe durata studiilor în cadrul Institutului Național al Magistraturii în proporţie de 60/40.”
Alineatele (5), (7), (8) şi (9) ale articolului 48 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„Art. 48 – (5) Comisia de examinare este numită de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, şi este formată din 2 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 2 judecători de la curţile de apel şi 3 specialişti în management şi organizare instituţională. La constituirea comisiilor vor fi avuţi în vedere, în principal, judecătorii care au urmat cursuri de management.
(7) Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători validează rezultatul concursului sau examenului şi numeşte judecătorii în funcţiile de conducere în termen de 15 zile de la data afişării rezultatelor finale. Dispoziţiile art. 30 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.
(8) Numirea judecătorilor care au obţinut rezultatul cel mai bun la concurs sau, după caz, au fost declaraţi admişi la examen în funcţiile pentru care au candidat se face pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, în condiţiile prevăzute la alin. (1).
(9) Numirea judecătorilor în celelalte funcţii de conducere se face pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, de Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători, la
propunerea preşedintelui instanţei.”
Art. 53 – (1) Preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani și nu au fost sancţionaţi disciplinar.
(2) Președintele României poate refuza, o singură dată, motivat, numirea în funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1).
(8) Preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători, la propunerea președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani și nu au fost sancţionaţi disciplinar. Dispozițiile alin. (3)-(6) se aplică în mod corespunzător.
Art. 54 – (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul șef al Direcției Naţionale Anticorupţie, al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism și al Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori, adjuncţii acestora sunt numiți de Președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Secției pentru procurori, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată
11) Procurorii şefi de secţie ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ai Direcției Naţionale Anticorupţie, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism și Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori sunt numiţi de Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru procurori, la propunerea ministrului justiţiei, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
(12) Preşedintele României poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1), aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului.
(4) Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru procurori, care se poate sesiza din oficiu ori la propunerea ministrului justiţiei. Cererea de revocare poate fi formulată și de adunarea generală a procurorilor acelui parchet sau, după caz, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori de procurorul șef al Direcției Naţionale Anticorupţie, respectiv de către procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum și de către procurorul șef al Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.”
LEGEA 304/2004 ORGANIZAREA JUDICIARĂ
Propuneri de modificare
Articolul 16 – hotărârile judecătorești – se modifică și se completează cu un alineat nou și va avea următorul cuprins:
Art. 16 – (1) Hotărârile judecătoreşti trebuie redactate în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunțării, urmând ca în cazuri temeinic motivate, acest termen să fie prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult 2 ori.
(2) Hotărârile judecătorești trebuie respectate şi duse la îndeplinire în condiţiile legii.
Secțiunea nouă – Secțiunea 21 – „DIRECȚIA PENTRU INVESTIGAREA INFRACȚIUNILOR SĂVÂRȘITE DE JUDECĂTORI ȘI PROCURORI”
„Art. 881 – (1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se înființează și funcționează Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori care are competența de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, inclusiv cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și judecătorii și procurorii militari
(2) Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori îşi exercită atribuţiile pe întreg teritoriul României.
(3) Procurorii din cadrul Direcției de efectuează în mod obligatoriu urmărirea penală în cauzele prevăzute la alin. (1). În cazul infracțiunilor săvârșite de judecătorii și procurorii militari, dispozițiile articolului 56 alin. (4) din Codul de procedură penală nu sunt aplicabile.
(4) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie conduce Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori prin intermediul procurorului şef al acestei direcţii. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie soluţionează conflictele de competenţă apărute între Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori şi celelalte structuri sau unităţi din cadrul Ministerului Public.
Art. 882 – (1) Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic.
(2) Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori este independentă în raport cu instanţele judecătoreşti şi cu parchetele de pe lângă acestea, precum şi în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, exercitându-şi atribuţiile numai în temeiul legii şi pentru asigurarea respectării acesteia.
Art. 883 – (1) Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori este condusă de un procuror şef, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de 2 adjuncți, asimilați adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
2) Procurorul-șef al Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori și adjuncții acestuia sunt numiți în funcție și revocați din funcție în aceleași condiții și potrivit aceleași proceduri prevăzute pentru procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție și adjuncții acestuia, dispozițiile art. 54 – art. 544 din Legea nr. 303/2004 aplicându-se în mod corespunzător.
(4) Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori funcționează cu un numărmaxim de 50 de posturi, din care 20 de posturi de procuror și 30 de posturi de personal auxiliar de specialitate și personal economic și administrativ. Numărul maxim de posturi poate fi modificat prin hotărâre a Guvernului.
Art. 884 – (1) Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori se poate organiza în secţii conduse de procurori şefi secţie, ajutaţi de procurori şefi adjuncţi secţie. Secţiile se pot înfiinţa şi se pot desfiinţa prin ordin al procurorului şef al Direcției, cu avizul secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
Art. 888 – (1) Atribuţiile Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori sunt următoarele:
- a) efectuarea urmăririi penale, în condiţiile prevăzute în Codul de procedură penală, pentru infracţiunile săvârşite de judecători și procurori, inclusiv cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, precum și de judecătorii și procurorii militari;
- b) conducerea, supravegherea şi controlul actelor de cercetare penală, efectuate din dispoziţiile procurorului de către ofiţerii de poliţie judiciară, în cauzele privind infracţiunile prevăzute la lit. a);
- c) sesizarea instanţelor judecătoreşti pentru luarea măsurilor prevăzute de lege şi pentru judecarea cauzelor privind infracţiunile prevăzute la lit. a);
- d) participarea, în condiţiile legii, la şedinţele de judecată;
- d) participarea, în condiţiile legii, la şedinţele de judecată;
- e) exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, în condiţiile prevăzute de lege;
- f) elaborarea raportului anual privind activitatea Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori şi prezentarea acestuia Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al Direcţiei;
- g) constituirea şi actualizarea bazei de date în domeniul infracțiunilor aflate în domeniul de competență;
- h) exercitarea altor atribuţii prevăzute de lege.
Legea 317/2004 – Consiliul Superior al Magistraturii
Propuneri de modificare
„Capitolul VII: Înființarea și organizarea Consiliului Național de Integritate a Judecătorilor și Procurorilor și Inspecției Judiciare și statutul inspectorilor judiciari
(1) Se înființează Consiliul Național de Integritate a Judecătorilor și Procurorilor, organism reprezentativ, cu activitate nepermanentă a cărui organizare și funcționare se stabilesc prin lege.
(2) Atribuțiile Consiliului Național de Integritate a Judecătorilor și Procurorilor:
- a) numește și revocă conducerea Inspecției Judiciare;
- b) primește anual raportul de evaluare și activitate a Inspecției Judiciare;
- c) formulează recomandări referitoare la activitatea Inspecției Judiciare;
- d) înaintează Consiliului Superior al Magistraturii propuneri pentru organizarea și funcționarea Inspecției Judiciare;
- e) îndeplinește orice alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament.