Duminica trecută, 22 septembrie a fost echinocţiul de toamnă, când ziua a fost egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ.După 22 septembrie, orele de lumină vor începe să scadă, până la solstiţiul de iarnă, la 21 decembrie.
Echinocţiu de toamnă
Este momentul când longitudinea astronomică a Soarelui atinge valoarea de 180 grade, el intrând în semnul zodiacal Balanţa. Punctul echinocţiului de toamnă, numit şi punct autumnal , se afla pe sfera cerească la intersecţia eclipticii (ce reprezintă proiecţia pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la această data, trecând din emisfera nordică a sferei cereşti în cea sudică. Aflându-se deci la această dată în dreptul ecuatorului ceresc, Soarele va răsări şi va apune chiar în punctele cardinale est şi vest, durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopţilor . Toamna astronomică a început în ziua de 23 septembrie. Începând de la această dată, durata zilelor va continua să scadă, iar cea a nopţilor să crească, pâna la data de 21 decembrie, când va avea loc momentul solstiţiului de iarnă.De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeaşi dată pentru că anul calendaristic nu este egal cu cel tropic. De când a fost alcătuit calendarul gregorian (1582), echinocţiul de toamnă a căzut la 21, 22, 23 sau 24 septembrie, mai des însă la 22 sau 23 septembrie. Va fi la 21 septembrie abia în 2092 şi aceasta se va întâmpla pentru prima oară de la crearea calendarului gregorian şi se va repeta doar în 2096.
