Creştinii ortodocşi sărbătoresc duminică, 6 ianuarie, Boboteaza, eveniment religios care aminteşte de botezul Mântuitorului nostru Iisus Hristos în apa Iordanului. Cu Boboteaza, urmată de ziua Sfântului Ioan Botezătorul, în data de 7 ianuarie, se încheie ciclul tradiţionalelor sărbători de iarnă. Prin ritualul specific acestui eveniment religios, în această zi se sfinţesc apele mari şi se purifică mediul înconjurător de forţele malefice.Agheazma, adică apa sfinţită de Bobotează prin harul preoţilor, în cadrul unui ceremonial religios, primeşte virtuţi terapeutice miraculoase şi nu se strică de-a lungul anului, alungă bolile şi spiritele malefice. Agheazma este apa „vie”, leacul care revigorează trupul şi sufletul. De Bobotează (cunoscută şi sub numele de Epifania sau Teophania)se prăznuieşte sfânta şi dumnezeiasca arătare a Domnului Iisus Hristos.Agheazma se bea dimineaţa, înainte de micul dejun, în zilele de post, de sărbători sau la ceas de boală sau de mare necaz.
Tradiţii de Bobotează
Sărbătoarea Bobotezei se asociază cu practicarea unor ritualuri. După liturghie, preotul, însoţit de credincioşii din acea localitate, merg în procesiune pe malul apei pentru sfinţirea acesteia. Spre seară, vânătorii şi pădurarii trag cu puşca peste oglinda apei, pentru alungarea duhurile rele, cuibărite în apă. Râurile, fluviile şi lacurile sunt purificate acum şi, de aceea, femeile nu au voie să spele rufe în apele curgătoare vreme de opt zile, iar apele rămân sfinţite trei-şase săptămâni.Când este foarte frig (proverbialul ger al Bobotezei), se pregăteşte „Crucea de gheaţă a Bobotezei .”La sfârşitul slujbei de sfinţire a apei, crucea este aruncată în apă, iar tinerii care vor s-o recupereze din apă sunt răsplătiţi cu colaci, cu fructe şi cu bani. De Bobotează, potrivit tradiţiei, se consumă alimente specifice: grâu fiert cu miere, iar după apusul soarelui se poate mânca şi piftie.
