Deputatul PSD Dâmbovița, Corneliu Ștefan a adresat două interpelări către Ministrul Turismului și către Ministrul Economiei.
Interpelarea adresată domnului Mircea Titus Dobre, Ministrului Turismului este legată de Stațiunea turistică Peștera-Padina-Moroeni.
Staţiunea turistică Peştera-Padina-Moroeni: vis sau realitate?
“ Domnule Ministru,
In inima Bucegilor, se află zona Peştera-Padina, parte a localităţii Moroeni, judeţul Dâmboviţa. Un ţinut de excepţie care cuprinde nu numai Vârful Omu, Babele şi Sfinxul, dar şi Peştera Ialomiţei, Lacul Bolboci şi Lacul Scopoasa, toate acestea, obiective de mare interes turistic.
Sunt peste 100 de ani de când au fost construite primele cabane în zona noastră, Cabana Omu sau Bolboci fiind şi acum repere pentru turismul montan. Apropierea de Bucureşti a făcut ca în timp numărul celor care vizitează zona să fie din ce în ce mai mare. Primul proiect al Staţiunii turistice Peştera-Padina-Moroeni a fost realizat în anii 70 când a fost pusă în funcţiune instalaţia de transport pe cablu Buşteni-Babele-Peştera, instalaţie care deservea pe timpul iernii şi pârtia de ski Babele-Pestera.
Studiile realizate după anii 2000 au arătat că pentru o dezvoltare durabilă, staţiunea turistică se poate dezvolta în zona Peştera aflată la cea 1600m altitudine, cu o perspectivă de cea 1200 locuri de cazare în hoteluri, zona Padina, situată la 1500m altitudine, cu o proiecţie de cea 3500 locuri de cazare în hoteluri şi pensiuni şi zona Zănoaga-Bolboci la 1400m altitudine cu pensiuni şi locuri de campare în special pentru rulote. Numărul locurilor de muncă ce pot fi create depăşeşte 2000 de persoane.
Proiectul mai cuprinde pârtii de schi, printre care pârtia Babele-Peştera, cu plecare de la 2200m altitudine, lungimea de 3500m şi sosirea la 1600 m altitudine ; Pârtia Cocora (2163m) – Peştera(1600m) cu lungimea de 2600m sau Pârtia Cocora(2163m)-Padina(1500m) cu lungimea de 4500m precum şi trasee de schi fond.
In ciuda faptului că toate studiile au indentificat zona Peştera ca fiind o zonă cu potenţial de zăpadă naturală din noiembrie până la începutul lunii mai, fapt care de altfel a determinat încadrarea ca primă prioritate în Programul naţional de dezvoltare a turismului montan Superschi în Carpaţi (Legea 526/2003), până acum nu a existat nicio finanţare guvernamentală.
De 14 ani, diferite guverne şi majorităţi parlamentare au modificat această lege şi au adăugat alte şi alte zone la finanţare, fapt care a dus la apariţia unor pârtii de ski acolo unde nu există suficientă zăpadă sau sunt situate la atitudini de sub 1000m !!!
Domnule Ministru,
Pentru accesul turiştilor în zona Pestera-Padina, Consiliul Judeţean Dâmboviţa a efectuat investiţii importante în modernizarea drumurilor judeţene DJ 713 si DJ714. De asemenea, în vara anului 2013 în colaborare cu Consiliile Judeţene Prahova şi Braşov, a fost relansată ideea drumului Transcarpatica. Acesta înseamnă o legătură rutieră între DN71 şi DN73 din Sinaia la Bran prin Padina-Peştera. Drumul este important atât pentru zona turistică Bran, Cheile Grădiştei, Moeciu de Sus pentru că ar facilita accesul la zona montană Bucegi cu pârtiile existente din Sinaia şi viitoarele pârtii din Peştera dar şi pentru un acces mai rapid de la Bucureşti la Bran (se scurtează drumul cu cea HOkm). Transcarpatica va însemna un circuit turistic excepţional prin includerea zonelor Rucăr, Bran, Poiana Braşov, Predeal, Sinaia, Buşteni, Peştera-Padina din Platoul Bucegi. Asta înseamnă o legătură directă între Scropoasa, Bolboci, Cheile Zănoagei, Peştera Ialomiţei cu localităţile Pietroşiţa(staţie CFR), Moroeni(DB), Sinaia(PH), Moeciu(BV). Cu uşurinţă se poate ajunge la Cetatea Râşnov, Castelul Bran, sau Podu Dâmbovicioarei la Rucăr, Dragoslavele, Nămăeşti, Brusturet sau la Peştera Dâmbovicioara.
Pentru ca Staţiunea turistică Peştera-Padina-Moroeni să treacă graniţa de la vis la realitate, are nevoie de sprijinul Dumneavoastră, al Ministerului Turismului, al Guvernului României!
Am expus pe scurt situaţia actuală dar sunt convins că în studiile ministerului se află date complete privind oportunitatea dezvoltării acestei zone. Nu este vorba de un proiect politic, urmare a unei decizii politice de conjunctură, este vorba de un proiect viabil, identificat ca fiind unul sustenabil prin studiile realizate de specialiştii în turism.
Am rugămintea să reanalizaţi priorităţile din legea Superschi în Carpaţi şi eu cred că poate numai dintr-o simplă eroare zona Peştera-Padina a fost „sărită” de la finanţare până acum.
De asemenea, vă rog să identificaţi o soluţie de finanţare a proiectului Transcarpatica, un drum atât turistic cât mai ales strategic, un drum de interes naţional. Realizarea acestuia, cu siguranţă depăşeşte posibilităţile de finanţare locale.”, se arată în interpelare.
Patrimoniul fostelor Exploatări Miniere Şotânga
Cea de-a doua interpelare a fost adresată domnului Mihai Tudose, Ministrul Economiei și se referă patrimoniul fostei Exploatări Miniere Şotânga care se dorește să treacă în proprietatea administraţiei publice locale Șotânga, care este şi proprietar al terenului.
“Vă interpelez în legătură cu un subiect care impune o decizie urgentă. In caz contrar, statul român va pierde patrimoniul fostelor exploatări miniere, lăsat de ani de zile pradă hoţilor.
Studiu de caz: Exploatarea Minieră Şotânga, judeţul Dâmboviţa
In anul 2005, urmare reorganizării Societăţii Naţionale a Cărbunelui Ploieşti, a apărut SC „Carbonifera” SA Ploieşti, respectiv „Carbonifera” Şotânga, societăţi aflate în acest moment în faliment. Activitatea minieră pe teritoriul comunei Şotânga, din judeţul Dâmboviţa, a încetat în totalitate în anul 2009.
Toate construcţiile care, altădată, alcătuiau un complex bine pus la punct (birouri, cantină, locuinţe, club, spital, garaj etc.) au fost lăsate fără niciun fel de pază, abandonate.
Pentru a stopa distrugerea acestor active, Primăria Şotânga a iniţiat demersuri de preluare a clădirilor, în contul datoriei imense pe care Societatea Naţională a Cărbunelui şi SC „Carbonifera” SA Ploieşti le înregistrau la bugetul local. Intenţia administraţiei publice locale a fost aceea de a reabilita şi moderniza imobilele respective şi de a le pune la dispoziţia comunităţii, dându-le destinaţii sociale şi economice: locuinţe pentru tinerii căsătoriţi şi pentru persoanele vulnerabile, piaţă agro-alimentară, centru de comandă serviciu pentru situaţii de urgenţă, parc agro-industrial etc.
Iniţiativa Primăriei Şotânga a rămas iară ecou. In tot acest interval de timp, unele dintre clădiri au dispărut, fíe măcinate de intemperii, fie devalizate de hoţi, altele au ajuns la un grad de degradare de aproape 90%.
Precizez că administraţia publică locală a comunei Şotânga este proprietarul terenului de sub imobilele fostei Exploatări Miniere Şotânga, fapt întărit de instanţele de judecată, care s-au pronunţat definitiv şi irevocabil în această privinţă, încă din anul 2011. Sentinţele judecătoreşti au fost puse în aplicare în anul 2015 de către lichidatorii judiciari CARDUELIS CONSULTING IPURL şi A&A CONSULTANTS IPURL. Este clar că, în aceste condiţii, nu se va găsi niciodată un cumpărător pentru clădirile care, dincolo de faptul că se află acum în stare avansată de degradare, sunt şi amplasate pe terenul Primăriei Şotânga.
Menţionez că administraţia publică locală a comunei Şotânga, după ce a reintrat în posesia terenului, a întreprins demersuri să cumpere imobilele care au aparţinut fostei Exploatări Miniere Şotânga, însă nici de această dată nu a ajuns la un rezultat pozitiv, întrucât patrimoniul era revendicat în instanţă şi de Societatea Naţională a Cărbunelui Ploieşti, şi de SC „Carbonifera” SA Ploieşti. Intre timp, litigiul a fost soluţionat irevocabil, iar SC „Carbonifera” SA Ploieşti este de acord să predea în orice moment bunurile respective către Societatea Naţională a Cărbunelui Ploieşti, iar lichidatorul acesteia a comunicat Primăriei Şotânga că imobilele vor fi valorificate, după evaluare şi intabulare.
Prin prisma considerentelor arătate, vă rog să analizaţi posibilitatea ca patrimoniul fostei Exploatări Miniere Şotânga să treacă în proprietatea administraţiei publice locale, care este şi proprietar al terenului”, se arată în interpelare.
