Anul 2014 este dedicat Sfinţilor Martiri Brâncoveni, întrucât se împlinesc 300 de ani de la martirizarea şi trecerea acestora în rândul mucenicilor lui Hristos. În acest context, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a luat hotărârea ca acest an să fie declarat, pe lângă „Anul omagial euharistic“, şi „An comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni“. Pe 9 iunie, a doua zi de Rusalii ,zi în care întreaga comunitate creştină din lume sărbătoreşte pogorârea Duhului Sfânt şi naşterea bisericii, racla cu cinstitele moaşte ale Brâncovenilor va fi adusă în procesiune solemnă la Biserica Brâncovenească de la Potlogi,din incinta Palatului Brâncovenesc . Cinstitele moaşte ale Sfinţilor Martiri Brâncoveni au fost aşezate într-o raclă din argint aurit, lucrată cu măiestrie de maicile de la Mănăstirea Pasărea.Moaştele Sfântului Domnitor Martir Constantin Brancoveanu vor fi aduse la Potlogi, pe data de 9 iunie şi vor sta 12 ore ,adică de la ora 09:00 , dimineaţa până seara,la ora 21:00.Această măreaţă şi emoţionantă procesiune de anvergură naţională reprezintă preţuirea deosebită pe care clerul şi credincioşii ortodocşi români o acordă jertfei muceniceşti pentru Hristos şi pentru ţară a Sfinţilor Martiri Brâncoveni.
- Pe urmele lui Brâncoveanu, la Potlogi
Anul Brâncoveanu este sărbătorit şi la Complexul Cutural de la Potlogi, acolo unde se află Palatul şi Biserica Domnească, ctitorii brâncoveneşti de mare valoare artistică. Comuna dâmboviţeană Potlogi a intrat în istorie după anul 1679, când peste „Potlogii”, moşia vechiului postelnic Dima şi a jupânesei Dragna, a devenit proprietar Constantin Brâncoveanu, mare spătar.În fiecare zi de luni, la Potlogi, în faţa curţii domneşti, se organizează un târg săptămânal înfiinţat în 1698 prin “carte domnească” dată de Brâncoveanu. Palatul de la Potlogi este singurul palat brâncovenesc autentic, chintesenţa arhitecturii brâncoveneşti .Palatul a fost ridicat de Brâncoveanu în anul 1698, pentru fiul său cel întâi născut şi moştenitor, Constantin, urmând să fie folosit ca loc de popas pe drumul dintre cele două curţi, de la Bucureşti şi Târgovişte.Prin zidurile acestea sparte flutură trecutul nostru istoric, trăiesc umbrele strămoşilor noştri; nimic nu-l poate evoca mai bine ca aceste ruine. Cu 32 m lungime şi 23 lăţime, palatul se află într-o curte dreptunghiulară înconjurată de ziduri din cărămidă. La intrare se păstrează turnul porţii, în care înainte sălăşluiau ofiţerii gărzii domneşti.
- Biserica, prima ctitorie ecleziastică de curte a lui Constantin Brâncoveanu
Aici, Constantin Brâncoveanu a făcut şi prima sa ctitorire – Biserica „Sfântul Dumitru”, care se păstrează şi astăzi şi căreia localnicii îi spun „Biserica Mare”. Lăcaşul de cult din prezent nu mai seamănă foarte mult cu cel al lui Brâncoveanu pentru că în 1904, în vremea regelui Carol I, s-au făcut lucrări de refacere şi s-a modificat arhitectura, cum ar fi adăugarea unei noi turle pentru mai multă lumină. Cea mai mare distrugere a fost însă acoperirea vechii picturi bisericeşti bizantine cu una nouă, considerată modernă la vremea aceea.În prezent, biserica a fost refăcută aproape în totalitate, iar credincioşii care vin să se roage nu se mai împiedică de schelele care au tronat în interior mai bine de 20 de ani.După 20 de ani de nepăsare,în sfârşit, s-a realizat reabilitarea bisericii ctitorite de domnitorul Constantin Brâncoveanu la Potlogi . În toată această perioadă,drept credincioşii au mers la slujbe printre schelele constructorilor. Lucrările au fost întrerupte din lipsă de bani.În 2010 s-a reuşit obţinerea de fonduri europene, prin Programul Operaţional Regional pentru reabilitarea şi restaurarea bisericii ctitorite de Constantin Brâncoveanu la Potlogi .Valoarea proiectului este de 2 milioane lei, dar valoarea reală a lucrărilor va fi mult mai mică, estimându-se undeva la 1,7 milioane lei, pentru că s-au făcut economii şi s-a redus semnificativ valoarea. Lucrările propriu-zise la Biserica Brâncovenească au început în februarie 2011, iar astăzi proiectul, în valoare de aproape 20 de miliarde lei vechi, se află foarte aproape de finalizare Maestrul restaurator este profesor Sava Nicolae şi s-a beneficiat şi de sprijinul experţilor şi arhitecţilor de la Ministerul Culturii şi de la Institutul Naţional al Monumentelor Istorice.
