Credincioşii îl prăznuiesc pe 30 noiembrie pe Sfântul Apostol Andrei, creştinătorul neamului românesc, el fiind numit „Cel dintâi chemat”, întrucât a răspuns primul chemării lui Hristos la apostolat, ziua fiind totodată Sărbătoare Bisericească Naţională.Peste 600.000 de români îşi sărbătoresc onomastica de Sfântul Andrei. Numele Sfântului Apostol Andrei este purtat de 668.332 de români, dintre care 336.952 bărbaţi şi 331.380 femei, potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din Ministerul Administraţiei şi Internelor. Dintre femeile serbate, 279.147 poartă numele de Andreea, alte 24.329 se numesc Andra, 20.552 sunt Andrea, 6.996 – Andreia, iar 350 -Andruţa şi Andruşa. Majoritatea bărbaţilor, respectiv 316.450, poartă numele Andrei, alţi 12.099 se numesc Andras, 3.265 – Endre, iar 3.784 Andreeas sau Andreas. De asemenea, 730 de bărbaţi poartă numele de Andreiu, 13 Andruşa şi Andruţa, iar alţi 22 se numesc Andrieş. Sfântul Andrei este unul dintre cei 12 apostoli ai lui Iisus şi este considerat de ortodocşi “Ocrotitorul României” sau “Patronul spiritual al românilor”- fiind cel care a adus şi a promovat religia creştină şi învăţăturile lui Iisus în zona ţării noastre.
Superstiţii de Sfântul Andrei
Noaptea Sfântului Andrei este una magică, în care animalele (lupii în special) capătă puteri neobişnuite, ritualurile de dragoste au sorţi de izbândă şi, foarte important, strigoii, vârcolacii şi sufletele rătăcite umblă prin lume. Superstiţiile din bătrâni susţin că, pentru a te proteja împotriva lupilor şi să nu-i aduci în apropierea casei şi gospodăriei, e bine să nu îţi piepteni părul, să nu torci, să nu faci curat în casă şi grajd şi să nu dai gunoiul afară. E bine să nu se dea bani împrumut. În noaptea de 29/30 noiembrie se crede că locuinţele sunt păzite de strigoi dacă oalele şi cănile sunt întoarse cu gura în jos şi dacă cenuşa caldă e scoasă din sobă, pentru ca strigoii să nu se poată adăposti la căldură. Oamenii mănâncă usturoi în acea seară şi se ung pe corp tot cu usturoi, sau numai pe frunte, piept, spate şi încheieturile trupului. Se ung şi uşile şi ferestrele cu usturoi şi se atârnă şiruri de usturoi. Mai mult, pentru protecţie se lasă candela aprinsă.
În noaptea de Sfântul Andrei se pune grâu la încolţit
În noaptea de Sfântul Andrei, când poţi „să-ţi ghiceşti viitorul. Conform tradiţiei se pune grâu la încolţit, în ghivece sau pe diverse farfurioare. Fiecare membru al familiei îşi seamană propriul grau, iar de Anul Nou se interpretează norocul şi sănătatea ce va fi hărăzită fiecăruia în anul ce va urma în functie de inaltimea si robustetea firelor de grauConform unei alte credinţe modul in care s-au dezvoltat firele de grau arata rodnicia livezilor si campurilor din anul ce va veni. Însa traditiile si obiceiurile legate de aceasta noapte nu se opresc la cele legate de semnificatia graului pus la incoltit.