Ziua Mondială a Populației este marcată anual, pe 11 iulie,a fost înființată în 1989 de Consiliul Guvernatorilor al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare – PNUD.
Inspirația pentru această sărbătoare a fost interesul public pentru celebrarea Zilei celor cinci miliarde din 11 iulie 1987. Această dată originală a fost decisă ca Ziua Mondială a Populației de către Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite și rezoluția 45 / 216 a oficializat acest lucru în decembrie 1990
Câți oameni sunt în lume în 2021?
În 2021, în lume există 7,9 miliarde de oameni.
Știai că?
- 1.442.857.138 – cea mai mare rată a populației dintr-o țară din lume – China.
- 1.388.712.570 – a doua cea mai mare rată a populației dintr-o țară din lume – India.
- 1800 – anul în care populația mondială a atins un miliard.
- 2057 – anul în care Națiunile Unite preconizează că populația lumii poate ajunge la 10 miliarde.
- 90 de miliarde de tone – numărul de resurse extrase din Pământ în fiecare an.
Conform EUROSTAT:
România ocupă locul 7 în cadrul Uniunii Europene din punct de vedere al populaţiei rezidente, la 1 ianuarie 2020. Ţara cu cea mai mare populaţie din UE este Germania (83166,7 mii locuitori), iar ţara cu cea mai mică populaţie este Malta (514,6 mii locuitori).
Populaţia României
• La 1 ianuarie 2020, populaţia rezidentă1 a României a fost de 19328,8 mii locuitori. Populaţia feminină a fost
majoritară, cuprinzând 9868 mii persoane care reprezinta 51,1% din totalul populaţiei rezidente.
• Comparativ cu 1 ianuarie 2019, la 1 ianuarie 2020, se remarcă adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică prin reducerea populaţiei tinere (de 0-14 ani) cu 10,9 mii persoane, ponderea acesteia reprezentând (15,7%) în totalul
populației rezidente şi creşterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani şi peste) de la 18,5% la 18,9% (+65,4 mii
persoane). Populaţia adultă (15-64 ani) reprezintă 65,4% din total, în scădere cu 140 mii persoane faţă de începutul
anului 2019. În cadrul populaţiei adulte a crescut ponderea grupelor de vârstă 30-34 ani și 50-54 ani şi a scăzut cea a
grupelor de vârstă 15-19 ani, 20-24 ani, 25-29 ani, 35-39 ani, 40-44 ani, 45-49 ani, 55-59 ani și 60-64 ani.
• În mediul urban locuiesc 10456,5 mii persoane, reprezentând peste jumătate din populaţia rezidentă a ţării (54,1%).
• La 1 ianuarie 2020, regiunea de dezvoltare Nord-Est (cu judeţele: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui)
deţinea cel mai mare număr de locuitori, cu o pondere de 16,5% în populaţia rezidentă a ţării.
La polul opus se situa regiunea de dezvoltare Vest (formată din judeţele: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş) cu o pondere de doar 9,2% în populaţia rezidentă a ţării. Regiunea de dezvoltare Bucureşti–Ilfov este cea mai urbanizată regiune, populaţia care locuiește în municipii și orașe reprezentând 88,5% din populaţia totală a regiunii.
• În anul 2020, speranţa de viaţă la naştere2 a ajuns la 76,11 ani, în creştere cu 0,14 ani faţă de anul anterior, femeile
având o durată medie a vieţii mai mare cu 7,21 ani decât bărbaţii. Datorită nivelului diferenţiat al mortalităţii pe medii de rezidenţă înregistrat şi în anul 2020, durata medie de viaţă a populaţiei din mediul urban a fost superioară celei din mediul rural, cu 3,03 ani. Pentru ambele sexe, durata medie a vieţii în mediul urban a fost mai mare decât cea din rural, diferenţe mai accentuate înregistrându-se pentru populaţia masculină (3,40 ani) faţă de cea feminină (1,94 ani).
În anul 2020, sporul natural3 al populației rezidente a continuat să fie negativ (de -120,3 mii persoane), valori negative ale acestuia înregistrându-se și în profil teritorial, în toate regiunile ţării. Cel mai mare spor negativ s-a înregistrat în
regiunea Sud-Muntenia (-26,6 mii persoane), iar cel mai mic în regiunea Bucureşti-Ilfov (-6,6 mii persoane). Valori
negative semnificative ale sporului natural s-au înregistrat şi în regiunile Sud-Est (-18,8 mii persoane), Nord-Est (-17,4
mii persoane) şi Sud-Vest Oltenia (-15,6 mii persoane).
• Evoluţiile semnificative înregistrate în societate, precum scăderea natalității, menținerea unui spor natural negativ,
migrația internaţională, schimbarea comportamentului demografic al cuplurilor căsătorite sunt numai unii dintre factorii consideraţi răspunzători de scăderea fertilităţii și, implicit, a populației rezidente, precum și a modificării structurii acesteia pe grupe de vârstă.
• O preocupare constantă a statisticii oficiale o reprezintă estimarea populației rezidente a României, precum şi calculul
unor indicatori specifici. Astfel, se observă că vârsta medie a continuat sa crească, atingând nivelul de 42,2 ani la 1
ianuarie 2020. Se poate remarca o accelerare a procesului de îmbătrânire demografică de la an la an, fapt reliefat prin
menținerea constantă a ponderii persoanelor din grupa de vârstă 0-14 ani concomitent cu creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste), fenomen evidenţiat prin indicele de îmbătrânire demografică. Acesta a crescut de la 81,0 (la 1 ianuarie 2005) la 120,8 persoane vârstnice la 100 persoane tinere la 1 ianuarie 2020.
