Într-un loc de o frumuseţe rară, din orașul dâmbovițean Răcari se află Domeniul Ion Ghica de la Ghergani (conac, capelă, morminte, parc), reconstituind istoria proprietăţii, a clădirilor şi evocând contribuţia mai multor generaţii de ctitori. La jumătatea distanţei dintre Târgovişte şi Bucureşti, amplasat într-un parc de o frumuseţe aparte, se află fosta moşie a cărturarului român Ion Ghica. Domeniul cuprinde rămăşiţele conacului boieresc, capela familiei şi, în faţa acesteia, două pietre funerare. Ion Ghica, scriitor, inginer, om politic, prim ministru în perioada antebelică şi membru al Academiei Române, începe să folosească frecvent reşedinţa după Unirea Principatelor când revine în ţară. Ion Ghica s-a născut la 12 august 1816 la București și a încetat din viață la 22 aprilie 1897 la conacul său de la Ghergani.
La inițiativa stră-strănepoatei lui Ion Ghica , Irina Bossy – Ghica, sâmbătă, 16 septembrie, la Domeniul Ion Ghica de la Ghergani, orașul Răcari, s-au marcat în premieră, Zilele Europene ale Patrimoniului.
Evenimentul a avut loc la Domeniul de la Ghergani, și cu sprijinul Primăriei din Răcari.
În fiecare an, în luna septembrie, timp de două zile, la inițiativa Consiliului Europei și a Uniunii Europene, sunt organizate manifestări pentru marcarea Zilelor Europene ale Patrimoniului.
Anul acesta, acestea au fost marcate în zilele de 16 și 17 septembrie. În premieră, anul acesta, în weekend-ul 16 – 17 septembrie, două astfel de spații, emblematice pentru istoria europeană a românilor, și-au deschide porțile. Este vorba despre Domeniul Ion Ghica de la Ghergani , orașul dâmbovițean Răcari și Domeniul Cantacuzino de la Florești, Prahova.
Irina Bossy – Ghica, stră-strănepoata lui Ion Ghica și reprezentant al Ministerului Culturii din Franța, a fost gazda evenimentului găzduit de Domeniul Ion Ghica de la Ghergani, orașul Răcari.
Irina Bossy – Ghica Boulin, moştenitoarea Domeniului Ion Ghica de la Ghergani, doreşte să implementeze în România, Zilele Europene ale Patrimoniului.
De la eveniment nu au lipsit invitații : Marian Zidaru, reputat artist plastic ale cărui surse de inspirație se regăsesc adesea în patrimoniul românesc, Ovidiu Serghe, arhitect, colaborator al biroului de arhitectură PRODID, specializat în restaurarea clădirilor de patrimoniu și primarul orașului Răcari , Marius Caravețeanu .
Irina Bossy – Ghica, moştenitoarea Domeniului Ion Ghica de la Ghergani a depus toate eforturile și a reușit să introducă Domeniul de la Ghergani într-un amplu proces de restaurare care să pună în valoare conacul, capela şi monumentele funerare. Intervențiile sunt susţinute financar de moştenitoare şi ste un proces complicat datorită degradării accentuate a clădirilor.
Edilul orașului Răcari, Marius Caravețeanu ne-a mărturist că Domeniul Ion Ghica de la Ghergani reprezintă o mare bogăție pentru comunitate, din punct de vedere cultural și istoric dar totodată prin marcarea Zilelor Europene ale Patrimoniului la Ghergani, s-a realizat o punte de legătură între Răcari și Paris.
„Toată lumea dorește să vadă Gherganii. Doi sau trei vizitatori care au venit să ne vadă au povestit minunății și minunății, iar lumea vorbește în oraș despre bunul-gust, simplitatea și frumusețea micii noastre așezări de la țară.” (Ion Ghica într-o scrisoare către Alexandrina, 1867)
Au vizitat Gherganii personalități legendare, de la haiduci precum Iancu Jianu și Ioniță Tunsul, până la domnitori și artiști precum Alexandru Ioan Cuza și Franz Liszt. Domeniul de la Ghergani este, de asemenea, unul dintre locuri în care au fost făcute primele planuri ale Unirii Principatelor.