Palatul Brâncovenesc de la Potlogi a fost inaugurat, duminică, 29 noiembrie 2015, după un amplu proces de reabilitare cu fonduri europene derulat de CJ Dâmboviţa. Data de 29 noiembrie 2015 este o nouă zi de referină în istoria judeţului Dâmboviţa dar şi a comunei Potlogi. A fost inaugurat Palatul Brâncovenesc de la Potlogi după ce a fost cuprins într- un amplu proces de reabilitare şi modernizare finanţat prin Programul Operaţional Regional, Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, Domeniul major de intervenţie 5.1 – în cadrul proiectului „Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe din zona ansamblul brâncovenesc Potlogi”, a cărui valoare este de 40.795.151,20 lei. Pe lângă proiectul european au mai fost implementate alte două proiecte suplimentare: proiectul de amenajare a parcărilor, a șanțului exterior și, cel de-al doilea proiect – reguralizarea pârâului Tudorel. La inaugurarea acestui obiectiv au fost prezenţi mii de oameni. Preşedintele CJ, Adrian Ţuţuianu a adresat cuvântul de bun venit invitaţilor după care a urmat slujba religioasă oficiată de IPS, Nifon Mihăiţă, arhiepiscopul şi mitropolitul TârgovişteI.S-a făcut o scurtă prezentare a proiectului, urmată de alocuţiunile invitaţilor şi tăierea panglicii inaugurale. În cadrul acestui eveniment a avut loc şi un moment istoric ce a avut ca scop evocarea personalităţii Marelui Voievod Constantin Brâncoveanu.Momentul mult aşteptat de toţi invitaţii a fost vizita Palatului Brâncovenesc. Preşedintele CJ, a fost primul care a scris în Cartea de Onoare a Palatului Potlogi. Adrian Țuțuianu, președintele CJ a spus că a ales data de 29 noiembrie, în cinstea Zilei Naționale a României iar inaugurarea a fost una de excepție, care a avut și o componentă științifică și culturală. Au fost prezenți la inaugurare Sorin Sergiu Chelmu, secretarul general al Guvernului, foştii miniștrii Rovana Plumb şi Ioan Vulpescu, director ADR Sud Muntenia, Liviu Muşat, academicianul Răzvan Theodorescu, poetul Lucian Avramescu, invitaţi din Raionul Ştefan Vodă, preşedintele CJ Argeş,primarul oraşului Giurgiu, prefectul Ioan Marinescu, parlamentarii dâmboviţeni, precum și primarii dâmboviţeni , dar și şefi de deconcentrate. Palatul Brâncovenesc de la Potlogi încet, dar sigur îşi recapătă strălucirea de odinioară. Bijuteria arhitecturală şi-a schimbat total aspectul odată cu reparaţiile capitale ce au avut loc aici, iar de acum Ansamblul Brâncovenesc de la Potlogi , cu siguranţă se va transforma într-o destinaţie de referinţă a turismului cultural-educaţional înscris plenar în valorificarea patrimoniului cultural şi istoric naţional.
Istoria Palatului Brâncovenesc de la Potlogi
Complexul Brâncovenesc de la Potlogi este considerat monument istoric de importanţă naţională, fiind reprezentativ pentru arhitectura rezidenţială a sfârşitului de secol XVII. Cu o suprafaţă construită de 3.400 de metri pătraţi şi o curte de 23.000 de metri pătraţi, ansamblul se afla, înainte de începerea lucrărilor de reabilitare, într-o stare avansată de degradare, palatul prezentând fisuri pronunţate la nivelul structurii, arcelor, uşilor şi ferestrelor. Loc pitoresc, comuna Potlogi este situată în zona de şes, la aproximativ 16 km sud de oraşul Titu şi la 45 km nord- vest de Bucureşti, pe intersecţia DJ 711 A (Bilciureşti -DN 71-DN 7 – A 1 – Corbii Mari DN 61) cu DJ 401 A ( Bolintin Vale – A 1 – DN 7 Găieşti). În trecut Potlogiul era traversat de drumul principal de circulaţie ce lega Bucureştiul de Târgovişte şi Craiova. Acest lucru l-a determinat pe domnul Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu în anul 1698 să ridice în centrul localităţii un frumos palat spre a fi lăsat moştenire fiului său Constantin, după cum grăieşte pisania aşezată pe faţada de sud a palatului: „Aceste case din temelia lor sunt înălţate de luminatul domn, Io Constantin Basarab Voievod fiului său Constantin Brâncoveanul, începându-le şi sfârşindu-le la leat 7206 (1698) şi la al zecelea an al domniei sale, ispravnic fiind Mihai vtori postelnic Corbeanul”.Curtea palatului este de formă rectangulară, fiind strajuită la nord de albia fostului helesteu, iar pe celelalte trei laturi de un zid de incintă. Această curte a fost împărţită după obiceiul vremii în trei segmente, separate între ele prin ziduri şi cladiri anexe: curtea de primire care leagă poarta prinicipală de incinta palatului, curtea de serviciu, destinată gospodariei, iar la nord între palat şi heleşteu se aflau gradinile palatului. Principala construcţie a curţii, palatul, este o construcţie de plan dreptunghiular în a cărei compunere intră o pivniţă boltită, un parter şi un etaj. Pivniţa este o construcţie vastă, acoperită de patru calote sferice sprijinite pe un stâlp central prin intermediul pandantivilor. Parterul este alcătuit din trei încăperi spaţioase şi alte două mai reduse ca dimensiuni. Accesul la etaj se face prin foişorul deschis, situat pe faţada sudică, de aici se intră într-o cameră prelungă ce separă cele două apartamente inegale, cel al domnitorului, de dimensiuni mai mari în stânga şi cel al doamnei în dreapta, în partea central nordică a etajului se află loggia, iar în mijlocul acestuia se află o cameră de formă pătrata, aşa numită a chelarului, după cum ne relatează Paul de Alep, secretarul domnitorului, unde erau ţinute lucrurile de valoare în lipsa stăpânilor casei. Din păcate nu multe din aceste extraordinare edificii mai există, fiind distruse sau deteriorate de războaie, in timpul invaziilor armatelor imperiilor vecine, cutremure, inundaţii sau incendii devastatoare. De asemenea o importantă parte a edificiilor rămase a avut in timpul ultimilelor trei secole arhitectura alterată. Edificiul a fost distrus de o armată otomană la numai o decadă şi jumătate de la construirea sa, în 1714, ca parte a represaliilor padişahului pentru presupusa colaborare a voievodului cu Petru cel Mare al Rusei, care avansase în zonă prin trădarea lui Dimitrie Cantemir al Moldovei. Curtea brancoveneasca de la Potlogi reprezintă un nucleu de referinţă pentru înţelegerea arhitecturii brâncoveneşti, prin structura arhitectonică şi plastica decorativă prezentă aici.