În cadrul conferinţei săptămânale de la PSD Dâmboviţa, deputatul Claudia Gilia a ţinut să facă câteva precizări stric legate de modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală, subliniind faptul că săptămâna trecută, Parlamentul României a demonstrat maturitate și a modificat legislația electorală pentru ca românii din diaspora să-și poată exercita dreptul constituțional la vot.
Deputatul PSD Dâmboviţa, Claudia Gilia nu e ezitat şi în finalul intervenţiei a ţinut să puncteze faptul că trebuie să se lucreze urgent la un proiect de COD ELECTORAL pentru a reuni într-un singur document întreaga legislație electorală, legislație care trebuie să corespundă noilor realități sociale, demografice, o legislație care să fie de inspirație europeană și care să respecte exemplele de bună practică și recomandările experților Comisiei pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția ):
“ Astfel, parlamentarii au arătat că pot într-un timp relativ scurt să ajungă la un consens și să sprijine românii de pretutindeni să poată vota fără opreliști la alegerile prezidențiale. Chiar dacă la ultimele alegeri s-au dublat sau chiar triplat în unele țări secțiile de votare, practica ne-a arătat că nu a fost măsură suficientă. Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală a fost elaborat de Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea, modificarea și completarea propunerilor legislative în materie electorală. Modificările legislative au vizat mai multe acte normative:
LEGE nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României;
LEGE nr. 208/2015 pentru alegerea Senatului și Camerei Deputaților și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente
LEGEA nr. 288/2015 privind votul prin corespondență;
LEGEA nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale
Proiectul a fost supus și analizei și votului în Comisiilor juridice ale celor două Camere, unde au fost aduse o serie de amendamente.Dintre modificările realizate, vreau să menționez câteva cu relevanță pentru derularea procesului electoral:
Candidaturile propuse de partidele şi de alianţele politice, precum şi candidaturile independente pot fi depuse numai dacă sunt susţinute de cel puţin 200.000 de alegători. Un alegător poate susţine mai mulţi candidaţi (ÎNAINTE SE PUTEA SUSȚINE UN SINGUR CANDIDAT).Propunerile de candidaţi pentru alegerea Preşedintelui României se depun la Biroul Electoral Central, cel mai târziu cu 50 de zile (60 DE ZILE) înainte de data alegerilor
PRELUNGIREA DURATEI DE VOT
În ROMÂNIA – În ziua de duminică, votarea începe la ora locală 7,00 şi se încheie la ora locală 21,00.
În STRĂINĂTATE – votarea se desfăşoară şi pe parcursul zilelor de vineri şi sâmbătă imediat anterioare zilei votării.
vineri, votarea începe la ora locală 12,00 şi se încheie la ora locală 21,00;
sâmbătă, votarea se deschide la ora locală 07,00 şi se încheie la ora locală 21,00.
EXCEPȚIE
Alegătorii care nu au reușit să voteze până la ora 2100 pot vota până cel mult la ora 23,590.
ORGANIZAREA SECȚIILOR DE VOTARE
În statele unde îşi au sediile misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României se organizează, de regulă, în sediile misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, secţiilor consulare, dacă acestea funcţionează în sedii diferite şi institutelor culturale, una sau mai multe secţii de votare pentru alegătorii care votează în străinătate.
Cu acordul autorităţilor din ţara respectivă pot fi organizate secţii de votare şi în alte locuri decât cele menționate anterior.
În afara secţiilor de votare prevăzute mai sus pot fi organizate, cu acordul autorităţilor din ţara respectivă, secţii de votare pentru localităţile sau grupurile de localităţi în care au optat să voteze cel puţin 100 de alegători.
INTRODUCEREA VOTULUI PRIN CORESPONDENȚĂ
Începând cu data de 1 aprilie a anului în care au loc alegeri pentru Preşedintele României la termen şi până la data expirării a cel mult 15 zile de la data începerii perioadei electorale, alegătorul, care doreşte să voteze în străinătate la alegerile pentru Preşedintele României, se poate înregistra în Registrul electoral ca alegător în străinătate, prin intermediul unui formular on-line, aflat pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente, în care va înscrie numele, prenumele, codul numeric personal, localitatea şi statul unde optează să voteze, la care anexează copia scanată sau fotografia actului de identitate.
Pentru a vota prin corespondenţă, alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate trebuie să se înregistreze ca alegător prin corespondenţă, conform legii.
Birourile electorale pentru votul prin corespondenţă au sediul în străinătate sau în România, după caz. Sediile birourilor electorale pentru votul prin corespondenţă care funcţionează în străinătate sunt stabilite în sediile misiunilor diplomatice sau ale oficiilor consulare, după caz.
Sediile birourilor electorale pentru votul prin corespondenţă care funcţionează în ţară sunt asigurate de Ministerul Afacerilor Externe.
în cazul alegerilor prezidenţiale, alegătorului i se transmit două plicuri exterioare, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
în cazul alegerilor prezidenţiale, alegătorului i se transmit două plicuri interioare şi două autocolante, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
instrucţiuni privind exercitarea dreptului de vot, în care se indică şi termenul în care alegătorul trebuie să depună în cutia poştală sau la oficiul poştal documentele, astfel încât acestea să fie livrate biroului electoral competent, în termenul prevăzut de lege;
alegătorului i se transmit două buletine de vot, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
un autocolant cu adresa biroului electoral pentru votul prin corespondenţă din ţară pe care alegătorul care a optat pentru transmiterea votului prin corespondenţă în ţară îl va aplica pe plicul exterior.
Pe plicul exterior sunt imprimate numele şi prenumele alegătorului, adresa de corespondenţă a alegătorului, precum şi un cod de bare care asigură identificarea unică a alegătorului.
Compania Naţională „Poşta Română” – S.A. asigură trimiterea documentelor către alegători până cel mai târziu cu 25 de zile înaintea datei alegerilor.
Plicul exterior sigilat poate fi depus la orice oficiu poştal ori în orice cutie poştală sau poate fi depus şi personal de către alegător la sediul misiunii diplomatice sau al oficiului consular.
LISTELE ELECTORALE
Listele electorale permanente se întocmesc de Autoritatea Electorală Permanentă în format electronic şi sunt puse la dispoziţia biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate.Listele electorale suplimentare din străinătate sunt generate în format electronic, în mod automat, pe baza datelor înregistrate în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal. În situaţia disfuncţionalităţii Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, listele electorale suplimentare din străinătate se întocmesc pe suport de hârtie şi cuprind rubrici pentru numele şi prenumele, codul numeric personal şi semnătura alegătorului.
FINANȚAREA CAMPANIILOR ELECTORALE
Limitele maxime ale contribuţiilor candidaţilor pentru campania electorală:
200 de salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de preşedinte al consiliului judeţean şi de primar al municipiului Bucureşti;
20.000 de salarii de bază minime brute pe ţară pentru candidatul la funcţia de Preşedinte al României.
Cu toate acestea îmbunătățiri aduse legislației electorale, cred cu tărie că România are nevoie de un COD ELECTORAL. Consider că am ajuns în momentul în care nu mai putem ”cârpi” o legislație care s-a dovedit deficitară la precedentele alegeri.
Voi propune noi amendamente pentru îmbunătățirea VOTULUI PRIN CORESPONDENȚĂ.
Românii care vor dori să voteze, vor trebui să se preînregistreze, altfel, oricând vor putea fi situații ca în anii precedenți. Consider că autoritățile române trebuie să știe din timp la câți electori să se aștepte. Fără aceste date nu vom ști câte secții de vot vor trebui amenajate și vom asista la 3 posibile situații la următoarele alegeri:
1. Secții de votare cu puțin personal și foarte mulți votanți unde vor fi iarăși cozi și scandal;
2. Secții de votare mari, iar spre finalul zilei să constatăm că am angajat 100 de oameni în secții de votare, am închiriat spații timp de trei zile ca la vot să vină doar 50 de oameni;
3. Și situația cea mai fericită, când personalul nu va fi supraestimat sau supraîncărcat și vor exista suficiente buletine de vot, ștampile sau cabine de vot. Însă această situație va fi o excepție, exact ca la ultimele alegeri.”, a afirmat deputatul Claudia Gilia
