Boboteaza are o semnificaţie aparte pentru comunitatea din comuna dâmbovițeană Morteni, unde are loc un obicei străvechi, unic în România și care a devenit un adevărat ritual: „Steagul -Geavrele“.
Obiceiul are loc întotdeauna în ziua de Bobotează şi constă în împodobirea unor prăjini lungi de câte 14 metri fiecare, de care sunt prinse mii de batiste colorate, cusute manual de fetele nemăritate .
Flăcăii împodobesc prăjinile cu până la 1.500 de geavrele, timp de câteva zile. În dimineaţa de Bobotează, geavrelele sunt sfinţite de preot, după care tinerii merg cu ele din casă în casă. Anul acesta având în vedere criza sanitară și restricțiile impuse, obiceiul va fi marcat respectând cu strictețe regulile de prevenire și răspândire a COVID-19
Tradiţia spune că vizita flăcăilor de Bobotează aduce noroc în fiecare gospodărie. După 8 ianuarie, tinerii desfac geavrelele şi le înapoiază fetelor. Prăjinile se urcă în podul unei case, unde stau până la Crăciunul viitor, când vor fi duse la biserică pentru a fi sfinţite. Potrivit edilului Ionel Olteanu, sărbătoarea Geavrelelor este o sărbătoare care simbolizează bunăstare, prosperitate, deschiderea universului către mai bine şi linişte sufletească.
Steagul trebuie făcut în fiecare an
Mânaţi de o credinţă veche, tinerii satului continuă tradiţia şi, an de an, împodobesc cele 4 steaguri, reprezentative pentru cele 4 zone ale satului: Centrul, Braniştea, Florica şi Băjenari. Flăcăii de la Morteni nu trebuie să abandoneze obiceiul, pentru că, dacă într-un an steagul nu va mai fi împodobit, în următorii 7, tradiţia împiedică desfăşurarea sărbătorii.
Prăjinile sau steagurile sunt împodobite și cu bete, panglici de cânepă lungi de trei, patru metri țesute în război de către femeile comunei, create pentru prinderea geavrelelor de steag. Împodobirea continuă cu ciucurii din lână, viu colorați, dar și cu panglici de mătase. În capătul prăjinei se așează o cruce din lemn și busuioc.
