IPJ Dâmbovița atrage atenția asupra fraudelor cu investiții, adesea încep cu promisiuni tentante de profituri rapide și sigure care sunt devastatoare pentru cei care le cad pradă. Fiți prudenți și protejați-vă bunurile!
Investițiile online au devenit din ce în ce mai populare în ultimii ani, dar această creștere a dat naștere și unui fenomen periculos, și anume fraudele cu investiții.
Aceste fraude, denumite și investment frauds, pot fi devastatoare pentru cei care le cad pradă, lăsându-i cu buzunarele goale și visurile spulberate.
Schemele de acest tip sunt diversificate și pot include tranzacții cu acțiuni fictive, criptomonede inexistente, scheme piramidale sau produse financiare fictive.
Alte modalități de inducere în eroare a potențialilor investitori pot fi reprezentate de promovarea unor anunțuri, în general, pe rețelele de socializare, în care se folosește imaginea unor companii cunoscute listate la burse cu promisiunea unor câștiguri imediate foarte mari prin ”cumpărarea de acțiuni” care vor ”genera dividende” de zeci de mii de lei ”direct pe cardul” utilizatorilor.
În astfel de cazuri, atacatorii se folosesc de link-uri malițioase cu ajutorul cărora încercă să obțină date personale și financiare de la utilizatori.
S-a constatat faptul că persoanele vătămate ar fi accesat pe diferite rețele de socializare postări ce conțineau reclame cu privire la servicii de investiții financiare, iar după aceea au furnizat date de contact pe formularele puse la dispoziție în acele reclame.
De obicei, pentru credibilitate, în anunțuri sunt prezentate și anumite persoane publice care au realizat profit ca urmare a acestor investiții și care încurajează oamenii să investească întrucât platforma este de încredere.
Se poate observa faptul că, în prezent, respectivele anunțuri din mediul online sunt perfecționate cu ajutorul inteligenței artificiale.
Investițiile sunt destul de mici la început, de ordinul a câteva sute de euro.
De asemenea, în multe situații, sub pretextul că vor acorda suport tehnic, atacatorii conving persoanele vătămate să își instaleze pe dispozitivele electronice folosite(telefon, tabletă, laptop etc.) aplicații tip remote desktop (control de la distanță), prin care aceștia capătă control total al acelor dispozitive.
Astfel, fără să conștientizeze efectul acțiunii lor, utilizatorii oferă atacatorilor acces la toate datele personale și bancare, accesibile prin intermediul dispozitivelor.
Persoanele vătămate sunt convinse să trimită mai multe sume de bani (cryptomonedă) deoarece se creează aparența că investițiile sunt profitabile ajungându-se, astfel, chiar la sume de zeci de mii de euro „investiți” în astfel de scheme frauduloase.
În momentul în care se încearcă retragerea sumelor de bani, sunt inventate o serie de pretexte și scenarii prin care autorii încearcă să convingă victimele că, pentru a beneficia de acel profit, trebuie să transfere mai multe sume de bani, sub pretexte precum: taxe de retragere, garanții transferuri, amenzi etc.
În paralel, datele accesibile prin dispozitivele compromise sunt exploatate în diferite moduri, cum ar fi deschiderea de conturi pe diferite platforme de tranzacționare cyptomonede, transferuri bancare frauduloase, spălare de bani etc.
Una dintre modalitățile de fraudare frecvent întâlnite în situația în care utilizatorii oferă atacatorilor acces la propriile dispozitive și la datele bancare este contractarea de credite online în numele persoanelor vătămate și sustragerea banilor.
Urmărește Partener TV și pe Google News
