ESTE INTERZIS,amenzi usturătoare pentru arderea miriştilor, a vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale pe timp de caniculă și secetă prelungită

ESTE INTERZIS,amenzi usturătoare pentru arderea miriştilor, a vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale pe timp de caniculă și secetă prelungită, incendii de vegetaţie pot pune în pericol viaţa, bunurile materiale şi mediul şi pot afecta traficul rutier/feroviar, situaţii care pot genera adevărate tragedii.

Trebuie înţeles faptul că aceste incendii de vegetaţie reprezintă un pericol pentru viaţă, bunuri şi mediu, fiind o ameninţare pentru siguranța cetățenilor şi a gospodăriilor acestora, afectând de multe ori și traficul rutier, prin reducerea vizibilităţii din cauza fumului care inundă căile rutiere, situaţii care pot genera adevărate tragedii, iar pentru stingerea acestora se consumă o cantitate mare de carburanţi, necesitând implicarea unui număr mare de resurse umane şi materiale.

Arderea vegetaţiei uscate provoacă şi efecte negative solului. În primul rând, odată cu arderea resturilor vegetale, se distruge şi microfauna folositoare de la suprafaţa solului. Un alt efect negativ cauzat de aceste arderi îl reprezintă evaporarea apei din stratul superior al solului, prin crăpăturile rezultate pierzându-se şi apa din adâncime. Din păcate, aceasta este cea mai întâlnită practică în activităţile de igienizare a terenurilor.

Prevenirea incendiilor:

În perioadele caniculare sau secetoase, consiliile județene sau locale din zonele cu risc crescut de incendiu și, după caz, administratorii operatorilor economici/conducătorii instituțiilor trebuie să elaboreze programe speciale de măsuri pentru prevenirea incendiilor specifice care să cuprindă:

• Identificarea și nominalizarea sectoarelor de activitate în care crește riscul de incendiu în condiµile caracteristice temperaturilor atmosferice ridicate și a lipsei de precipitații, urmând a se stabili măsurile de protecție specifice.
• Asigurarea și verificarea zilnică a instalațiilor de stingere și a rezervelor de substanțe stingătoare.
• Asigurarea protejării față de efectul direct al razelor solare al recipientelor, rezervoarelor și a altor tipuri de ambalaje care conțin vapori inflamabili sau gaze lichefiate sub presiune, prin depozitare la umbră.
• Verificarea utilajelor agricole folosite la recoltarea cerealelor păioase astfel încât să nu constituie surse de aprindere, și dotarea acestora cu mijloace de primă intervenție.
• Restricționarea efectuării, în anumite intervale din timpul zilei, a unor lucrări care creează condiții favorizante pentru producerea de incendii prin degajări de substanțe volatile sau supraîncălziri excesive.
• Intensificarea activităților cu scop preventiv în zonele cu culturi agricole și în locuri cu vegetație forestieră, mai ales cele frecventate pentru agrement.
• Este interzisă utilizarea focului deschis în locuri cu pericol de incendiu, în zonele afectate de uscăciune avansată, precum și pe timp de vânt; locurile cu pericol de incendiu, în care se aplică această interdicție, se stabilesc și se marchează de persoanele în drept.
• Prepararea hranei prin utilizarea focului deschis în incintele unităților, în zonele de agrement și în gospodăriile populației se face numai în locuri special amenajate, în condiții și la distanțe care să nu permită propagarea focului la construcții, depozite, culturi agricole, păduri, plantații sau la alte vecinătăți.
• Utilizarea focului deschis nu se admite la distanțe mai mici de 40 m față de locurile cu pericol de explozie: gaze și lichide combustibile, vapori inflamabili, explozivi etc., respectiv 10 m față de materiale sau substanțe combustibile: lemn, hârtie, textile, carton asfaltat, bitum, ulei, etc., fără a fi supravegheat și asigurat prin măsuri corespunzătoare.
• Prevenirea jocului copiilor cu focul în condiții și în locuri în care se pot produce incendii, aceasta constituind o obligație a persoanelor care răspund, potrivit legii, de creșterea, educarea și îngrijirea copiilor.

Prevenirea incendiilor de vegetație și miriști:

În condițiile în care se obțin aprobările cerute de legislația în vigoare, arderea miriștilor se face cu respectarea următoarelor măsuri:

1. condiții meteorologice fără vânt; parcelarea miriștii în suprafețe de maximum 10 hectare, prin fâșii arate;
2. izolarea zonei de ardere față de căile de comunicații, construcții, culturi agricole vecine, instalații, fond forestier, prin executarea de fâșii arate;
3. desfășurarea arderii se face numai pe timp de zi;
4. asigurarea până la finalizarea arderii a personalului de supraveghere și stingere a eventualelor incendii;
5. asigurarea pentru suprafețe de ardere mai mici de 5 hectare a substanțelor și mijloacelor de stingere;
6. asigurarea, în cazul suprafețelor de ardere mai mari de 5 hectare, a unui plug, a unei cisterne cu apă, a mijloacelor de tractare și a personalului de deservire.

ATENŢIE : Arderea miriştilor, vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale se execută numai după obţinerea permisului de lucru cu focul, a cărui emitere se face prin grija primarului, de către şeful serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă sau altă persoană desemnată în acest sens.

REŢINEŢI : potrivit O.U.G. 195/2005 modificată şi aprobată prin Legea 265/2006 privind protecţia mediului, deţinătorii legali de terenuri „nu ard miriştile, stuful, tufărişurile sau vegetaţia ierboasă fără acceptul autorităţii competente pentru protecţia mediului şi fără informarea în prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgentă”.

Pentru nerespectarea regulilor şi măsurilor de apărare împotriva incendiilor specifice utilizării focului deschis pentru arderea miriştilor, vegetaţiei uscate şi resturilor vegetale, cetăţenii riscă sancţiuni contravenţionale.