44 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977, ora 21, 22 de minute şi 22 de secunde, 56 de secunde în care pământul s-a mișcat, un cutremur cu magnitudine 7,2 pe scara Richter.
Seismul produs la 110 kilometri adâncime în Vrancea a pus la pământ 35.000 de locuinţe şi a luat aproape 1.600 de vieţi. Cele mai multe în Bucureşti. 11.000 de oameni au fost îngropaţi sub dărâmături.
La 44 de ani de la cutremur, riscul rămâne la fel de mare, clădirile nesigure s-au degradat constant, iar urmările unui cutremur similar sunt dificil de estimat.
Seismul a fost atât de puternic, încât a distrus o parte din oraşul Zimnicea şi localitatea Șistov de pe malul bulgăresc al Dunării. La Bucureşti, 33 de clădiri s-au prăbuşit complet. Cele mai multe în centrul Capitalei. Pe Bulevardul Magheru, blocuri simbol ale vremii – Dunărea, Wilson, Scala – au dispărut într-o clipă.
Pagubele materiale provocate de seismul din 1977 s-au ridicat la peste două miliarde de dolari, dintre care 1,6 miliarde doar în Capitală. Printre cei decedaţi în seismul din 1977 s-au numărat şi Toma Caragiu (actor), Alexandru Ivasiuc (prozator), A.E. Baconsky (poet, prozator, traducător), Savin Bratu (critic, istoric şi teoretician literar), Daniela Caurea (poetă), Mihail Petroveanu (critic şi istoric literar), Veronica Porumbacu (poetă şi prozatoare), Alexandru Bocăneţ (reputat regizor TV), Doina Badea (interpretă de muzică uşoară şi romanţe), Eliza Petrăchescu (actriţă de teatru şi film).
În prezent, conform datelor Recensământului din 2011, în Capitală sunt peste 31.000 de clădiri construite înainte de 1940 (din care peste 3.600 au înălţime medie şi mare), fără nicio proiectare specific antiseismică.
Bucureștiul este capitala sud-europeană cea mai vulnerabilă la cutremure: peste 500 de clădiri sunt încadrate în clasa I de risc seismic.
De asemenea, circa 30% din spitalele din România funcţionează în clădiri cu risc seismic I sau II.
Ce să faci în timpul un cutremur puternic în România:
- Păstrați-vă calmul, nu intrați în panică, liniștiți-i și pe ceilalți, protejați copiii, bătrânii și femeile.
- Dacă sunteți afară rămâneți departe de clădiri, feriți-vă de tencuieli, cărămizi, coșuri, parapete, cornișe, geamuri, care de obicei se pot prăbuși în stradă.
- Dacă vă aflați înăuntru, nu vă apropiați de ferestre, ci stați înspre centrul clădirii, lângă un perete structural rezistent.
- Protejați-vă sub o grindă solidă, birou, masă, iar copiii sub băncile din clasă sau mese.
- Sprijiniți-vă cu mâinile de podea sau țineți-vă cu mâinile de piciorul unei mese sau de tocul ușii pentru a vă asigura stabilitatea. Vă mai puteți proteja stând la podea lângă un perete solid, ghemuit pe genunchi și coate, cu fața în jos: cu palmele împreunate vă veți proteja capul (ceafa), iar cu antebrațele pe lateral, fața.
- Închideți sursele de foc cât puteți de repede, dacă a luat foc ceva, interveniți imediat după ce a trecut șocul puternic.
- Nu fugiți pe ușă, nu săriți pe fereastră, nu alergați pe scări, nu utilizați liftul, dar – dacă puteți – deschideți ușa spre exterior, spre a preveni blocarea ei, în vederea eventualei evacuări după terminarea seismului. Evitați aglomerația.
- Nu alergați în stradă sau pe stradă, deplasați-vă calm spre un loc deschis și sigur, feriți-vă de versanții de unde pot cădea roci sau de unde pot avea loc alunecări de teren.
- Dacă sunteți în mașină, opriți-vă cât mai repede într-un loc deschis, evitând clădirile prea apropiate de stradă, dincolo de poduri, pasaje, linii electrice aeriene și stați înăuntru.
- Într-un mijloc de transport în comun, stați pe locul dvs. până se termină mișcarea seismică. Apoi nu va îmbulziți la coborâre.
- În metrou păstrați-va calmul și ascultați recomandările personalului trenului.
- Într-un loc public cu aglomerări de persoane (teatru, stadion, biserică, etc) stați calm, nu alergați către ieșire; îmbulzeala produce mai multe victime decât cutremurul.
Ce să faci după un cutremur puternic în România:
- Nu plecați imediat din spațiul în care va aflați. Acordați primul ajutor celor afectați de seism.
- Ajutați-i pe cei răniți sau prinși sub mobilier, obiecte sau elemente ușoare de construcții căzute, să se degajeze. Atenție – nu mișcați răniții grav!
- Deblocarea căii de acces se poate încerca numai dacă prin aceasta nu se înrăutățește situația
- Curățați căile de circulație de cioburi sau substanțe toxice, chimicale vărsate, etc.
- Îngrijiți-vă de siguranța copiilor, bolnavilor, bătrânilor, liniștiți-i.
- Nu utilizați telefonul decât pentru apeluri la salvare, pompieri, poliție, în cazuri justificate, spre a nu bloca liniile necesare intervențiilor de urgență.
- Ascultați doar informațiile și recomandările transmise oficial, recepționate direct de dvs. și nu din auzite.
- Verificați preliminar starea instalațiilor electrice, de gaz, apă, canal, verificați vizual și starea construcției în interior.
- În caz de avarii, închideți pe măsura posibilităților alimentarea locală sau generală și anunțați imediat după aceea instituția de specialitate.
- La ieșirea din clădire, pentru orice eventualitate, protejați-vă capul cu o cască sau alt obiect protector (geantă, ghiozdan, cărți groase, etc.).
- Evitați clădirile grav avariate, cu excepția unor cazuri de ajutor sau salvare ce trebuie întreprinse cu un minim de măsuri de securitate și fără riscuri inutile.
- Fiți pregătiți pentru potențiale replici seismice.
- Nu ascultați sfaturile unor așa-ziși specialiști necunoscuți care apar ad-hoc.
- Păstrați-va calmul, nu vă panicați.
- La evacuare dați prioritate celor răniți, copiilor, bătrânilor, femeilor și ascultați recomandările slavatorilor.
Ce să NU faci în caz de cutremur în România:
– nu încercați să porniți gazul, în cazul în care l-ați oprit dvs. sau a fost oprit automat. Lăsăți compania de gaze să o facă;
– nu folosiți chibrituri, brichete, echipamente electrice, până nu sunteți siguri că nu există scurgeri de gaze;
– nu folosiți telefoanele decât în caz de urgență, pentru a nu ține liniile ocupate în timp ce alții au nevoie de ele;
– nu așteptați pompierii, medicii sau poliția să va ajute, deoarece s-ar putea să fie ocupați în altă parte.
