In fiecare an, pe 14 septembrie, se sărbătoreşte Înălţarea Sfintei Cruci, ziua în care împăratul Constantin şi mama sa, Elena, au găsit crucea pe care fusese răstignit Iisus şi o mulţime mare de oameni din Ierusalim s-au adunat pentru a cinsti Sfânta Cruce.În popor i se mai spune Ziua Crucii şi este considerată data ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei.Bătrânii spun că de Ziua Crucii se închide pământul, luând cu sine insectele, reptilele şi plantele care au fost lăsate la lumină în primavară. Păsările încep să plece în stoluri spre alte ţări, anunţând venirea toamnei. Florile încep să se ofilească iar cele care se mai păstrează proaspete (busuiocul, menta, cimbrul, maghiranul, mătrăguna) sunt considerate magice. Acestea sunt culese in buchetele şi sunt duse la biserică pentru fi puse in jurul crucii si a fi sfintite. Plantele sfintite se pastreaza in casa, la icoane, fiind folosite la nevoie in vindecarea unor boli.Ziua Crucii se bucura si de alte semnificatii. In zonele viticole, marcheaza inceputul culegerii viilor, fiind numita si Carstovul viilor. In unele locuri, mai exista inca obiceiul de a chema preotul pentru sfintirea locului unde se vor aseza butoaiele cu vin. In credinta poporului roman, strugurii ultimei tufe de vie nu se culeg nicodata, fiind lasati prinos lui Dumnezeu si pasarilor cerului, acestia fiind numiti „Strugurii lui Dumnezeu”.In serile culesului, podgorenii fac focuri din vita uscata, in jurul carora petrec cu mancare, bautura si muzica. Tot in aceasta zi, se bat nucii si se recolteaza din padure ramurele de alun. In traditia populara, alunul este considerat ca fiind un arbore cu functii magice, iar ramurile culese de Ziua Crucii capata calitati miraculoase. Fantanarii le foloseau pentru depistarea izvoarelor subterane iar alti oameni pentru detectarea comorilor ascunse.In Ziua Crucii nu se lucreaza pe camp sau in casa, pentru a nu atrage primejdiile si nu se consuma alimente sau samburii care au forma unei cruci (peste, usturoi, prune, nuci).Se spune ca Ziua Crucii aduce leac si pentru pomii neroditori. Oamenii atarna in ramurile pomilor fara de rod vite de castraveti, curpeni de pepene si cruci de busuioc sfintit crezand ca, in modul acesta, vor beneficia de rod bogat in toamna viitoare.Se fac si prognozari meteorologice:
– daca tuna de Ziua Crucii, toamna va fi lunga
– daca cocorii incep sa plece, timpul se va raci in curand
– daca ciorile incep sa chiraie, va cadea bruma
– daca se coc calinele, va fi iarna timpurie
Fiind mare sarbatoare, de Ziua Crucii se impart pomeni pentru cei trecuti pe taramul celalalt. In ulcele noi, impodobite cu fir rosu la toarta, se toarna apa rece de izvor, lapte sau miere, iar deasupra se asaza un colac sau un covrig. Pomana este oferita mai ales copiilor si nevoiasilor, alaturi de o lumanare si un cuvant bun.
14 SEPTEMBRIE, ZIUA CRUCII !
- Advertisement -