Aniversată în fiecare an pe 13 septembrie, Ziua Pompierilor din România care ne oferă ocazia de a rememora un episod glorios din istoria naţională – lupta purtată cu 173 de ani în urmă, pe Dealul Spirii, de compania de pompieri din Bucureşti condusă de căpitanul Pavel Zăgănescu împotriva numeroasei oştiri otomane, venită să înfrângă prin forţa armelor mişcarea revoluţionară de la 1848.
“Atunci, la 13 septembrie 1848, în Dealul Spirii din Bucureşti, ostaşii pompieri, aflaţi sub comanda căpitanului Pavel Zagănescu, s-au acoperit de glorie, într-o crâncenă şi inegală încleştare cu o coloană a armatei otomane venită să înăbuşe revoluţia paşoptistă şi aspiraţiile de emancipare socială şi naţională ale românilor.”
Pe locurile dramaticei confruntări, înnobilate cu sângele celor căzuţi atunci la datorie, în semn de omagiu faţă de jertfa ostaşilor pompieri, a fost ridicat şi dezvelit la 13 septembrie 1901, Monumentul Eroilor Pompieri, pe al cărui soclu stă scris cu majuscule: LUPTĂTORILOR DE LA 13 SEPTEMBRIE 1848 – POPORUL ROMÂN RECUNOSCĂTOR.
Primul Parlament al României, acordă în anul 1860 participanţilor la eroicul act, pensii pe viaţă și prima medalie românească – PRO VIRTUTE MILITARI, apreciind astfel sacrificiul eroilor de la 13 septembrie, curajul și patriotismul pompierilor militari. Tot ca o recunoaştere a eroismului pompierilor, data de 13 Septembrie 1863 a fost aleasă pentru înmânarea noilor drapele de luptă Oştirii Ţării, Batalionul de pompieri Bucureşti (înfiinţat înca din 1861) primind primul drapel de luptă chiar din mâna domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
La trei decenii după acea confruntare, pompierii-artilerişti îşi demonstrau din nou virtuţile ostăşeşti, contribuind la trecerea Dunării de către armata română şi desfăşurarea, cu succes, a Războiului pentru Câştigarea Independenţei de Stat a României. Cu acelaşi devotament şi spirit de sacrificiu, pompierii militari au acţionat şi pe timpul celor două războaie mondiale, pentru apărarea localităţilor şi a populaţiei, prin stingerea incendiilor provocate de bombardamente – unele dintre ele devastatoare, cum au fost cele din august 1943 din Valea Prahovei şi aprilie-august 1944 la Bucureşti sau alte zone ale ţării.
In anul 1953, ziua de 13 septembrie a fost declarată Ziua Pompierilor din România.
Nobleţea misiunilor umanitare, cu care au fost investiţi pompierii, a fost pusă în evidenţă şi pe timp de pace: ele au presupus asumarea unui risc permanent şi nu de puţine ori acesta a fost cel al sacrificiului suprem, îmbogăţind “galeria eroilor” care s-au jertfit pe altarul datoriei pentru salvarea şi ajutorarea semenilor.
Tragedia de la Mihăileşti, din 24 mai 2004, constituie alt moment de jertfă al pompierilor militari, consemnat în paginile istoriei contemporane, în care aceştia şi-au pierdut viaţa la datorie. În acea dimineaţă fatidică, două explozii violente au zguduit pământul, după ce un camion încărcat cu azotat de amoniu s-a răsturnat şi a luat foc. În urma devastatoarei explozii 18 persoane şi-au pierdut viaţa, fiind vorba despre şapte pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ,,Neron Lupaşcu” al judeţului Buzău, doi jurnalişti ai postului de televiziune „Antena 1” şi alte nouă persoane aflate în apropierea camionului. La monumentul de la Mihăileşti, ridicat în cinstea victimelor tragediei, rudele şi prietenii celor morţi îi comemorează, an de an, pe cei căzuţi la datorie.
Dinamica vieţii sociale şi economice a dus la diversificarea misiunilor şi apropierea permanentă de comunităţile locale şi cetăţeni.
Din decembrie 2004, în România funcţioneaza un nou mecanism de gestionare a situaţiilor de urgenţă, în conformitate cu standardele impuse de integrarea în structurile NATO şi ale Uniunii Europene: a fost organizat şi funcţionează Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă. S-au creat cadrul legal şi mecanismele menite să asigure în mod unitar şi integrat apararea vieţii cetăţenilor, a bunurilor şi a mediului împotriva efectelor negative ale incendiilor, inundaţiilor, accidentelor şi altor tipuri de calamităţi, pe timpul producerii unor situaţii de urgenţă.
Zi de zi la datorie, pompierii au fost în permanenţă pregătiţi pentru a lupta cu incendiile, inundaţiile sau cu alte calamităţi, situaţii în care, de nenumărate ori au dat dovadă de curaj şi devotament, periclitându-şi viaţa pentru salvarea cetăţenilor, bunurilor acestora, valorilor materiale şi spirituale ale naţiunii, onorând prin fapte de necontestat, nobila lor misiune de apărători ai vieţii, meritându-şi pe deplin preţuirea, stima şi respectul concetăţenilor, în slujba cărora se află.
La „clasicele” misiuni ale pompierilor, de intervenţie la stingerea incendiilor s-au adăugat, în ultimul timp şi altele, precum participarea la acordarea primului ajutor medical, prin Serviciile Mobile de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare – SMURD.
Serviciile profesioniste pentru situaţii de urgenţă de astăzi intervin şi la salvarea persoanelor şi limitarea pagubelor produse de inundaţii sau alte calamităţi, accidente tehnologice sau de altă natură, acoperind practic întreaga gamă a misiunilor umanitare.
La ceas aniversar, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Basarab I” Dâmboviţa se prezintă ca o structură flexibilă, modernă şi eficientă în gestionarea intervenţiilor de orice natură, capabilă să asigure un climat de încredere şi siguranţă cetăţenilor, încadrată cu profesionişti ale căror priorităţi sunt apărarea vieţii, a bunurilor şi protecţia mediului.
