Pe data de 9 mai 2018 Ministerul Afacerilor Externe, prin ministrul delegat pentru Afaceri Europene, și Institutul European din România o serie de „Consultări cetățenești pentru viitorul Uniunii Europene au lansat „Consultări cetățenești pentru viitorul Uniunii Europene“.
Evenimentele au ca scop dezbaterea viitoarelor linii prioritare ale proiectului comunitar și se înscriu într-un cadru lansat la nivel european, asumat de statele membre.
Rezultatele acestei inițiative vor fi raportate și discutate în perspectiva Summitului de la Sibiu privind viitorul Europei, reuniune care va avea loc pe 9 mai 2019, pe durata Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Miercuri, 29 august, ora 17, la Muzeul de Istorie din Târgoviște a avut loc consultarea cetățenească privind viitorul Uniunii Europene, cu tema „Cetățeanul european în prim-planul reformei UE”, eveniment ce s-a desfășurat la inițiativa ministrului delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, prezent la această activitate.
Consultarea desfășurată la Târgoviște a reunit peste 100 de persoane: europarlamentarul Andi Cristea, Ionuț Ghibanu – vicar eparhial, Liviu Mușat – director ADR Sud Muntenia, Florina Mureșan, subprefectul județului, Cristian Daniel Stan – primarul municipiului Târgoviște, consilieri județeni, reprezentanți ai instituțiilor publice, unităților administrativ-teritoriale, precum și ai mediului de afaceri dâmbovițen și nu în ultimul rând parlamentarii Titus Corlățean, Corneliu Ștefan, Claudia Gilia, Carmen Holban, Oana Vlăducă și Adrian Țuțuianu .
Astfel, ciclul de „Consultări cetățenești pentru viitorul Uniunii Europene“ constituie cadrul democratic pentru a dezbate cele mai importante teme la nivel european, atât cele care privesc direct România și pe cetățenii săi, cât și cele relevante pentru viitorul Uniunii Europene. Această serie de evenimente reprezintă un prilej de evidențiere a deschiderii instituționale către dialogul cu cetățenii, cu atât mai importantă în contextul procesului de pregătire a mandatului și temelor de interes ale României pentru Președinția Consiliului Uniunii Europene din primul semestru al anului viitor. Consultările întăresc și sentimentul de apartenență la construcția europeană, vizând totodată creșterea gradului de participare la procesele care vor stabili viitorul Europei.
Deputatul Claudia Gilia a făcut o declarație de presă cu privire la acest eveniment deosebit de important :
“ România va prelua, începând cu 1 ianuarie 2019, Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Este o onoare, dar și o provocare fără precedent pentru țara noastră. Vom avea ocazia să contribuim activ la consolidarea valorilor europene, așa cum le vedem noi ca națiune. Contextul în care vom prelua Președinția Consiliului Uniunii Europene este unul destul de agitat. Trebuie rezolvate două dosare extrem de dificile și de o importanță majoră pentru toți cetățenii europeni: 1. Brexit și 2. cadrul financiar multianual. Mai sunt doar câteva luni până la preluarea Președinției Uniunii Europene. Suntem conștienți de faptul că volumul de muncă este unul extrem de mare pentru autoritățile române, dar am convingerea că România va reuși să facă față tuturor provocărilor. Întâlnirea de astăzi arată că Executivul a luat în serios această misiune și că la final vom fi mândri că am deținut această funcție la nivel european.
Cred cu tărie că ar trebui să punem un mare accent pe dosarul Brexit. Ca europeni, dar mai ales ca români, avem obligația să apărăm drepturile cetățenilor noștri care locuiesc, lucrează și studiază în Marea Britanie. Este vorba de 500 de mii de români care s-au stabilit în Regatul Unit. Trebuie să fim pregătiți să intervenim pentru a le proteja drepturile și oportunitățile pe viitor, iar la negocierile cu Marea Britanie să obținem cât mai mult pentru ei și familiile acestora. În plus, paralel cu eforturile europene, Bucureștiul are obligația să negocieze un nou Parteneriat strategic și economic cu Londra.
Europa este și va trebui să rămână unită prin valori comune precum:
Solidaritate, coeziune, egalitate de șanse și justiție socială;
Democrație, libertate și respectarea demnității umane;
Combaterea rasismului, intoleranței, xenofobiei, populismului și antisemitismului.
România va lupta pentru aceste valori și va trebui să deschidă un dialog cu toate țările UE pentru consolidarea acestora. Al doilea subiect foarte important pentru țara noastră: stabilirea cadrului financiar multianual. România va trebui să militeze pentru finanțarea politicilor tradiționale (respectiv politica de coeziune și politica agricolă comună). Noul cadru financiar va trebui să își păstreze, în mare, actuala arhitectură financiară, situație care ne avantajează în acest moment.Noul buget al UE trebuie să aibă o abordare responsabilă pentru modul în care se vor cheltui banii, pe scurt – mai puțini bani pe ”conferințe și întâlniri formale” și mai mulți bani pentru proiecte concrete, proiecte care să contribuie la dezvoltarea afacerilor și a regiunilor. Este vorba de bani din taxele tuturor europenilor, iar aceste fonduri trebuie să contribuie la noile priorități ale Uniunii, cum ar fi: tineret, cercetare, agricultură, digitalizare etc. Noul buget trebuie să demonstreze că poate produce beneficii pentru toate statele UE și pentru toți cetățenii Uniunii. Nu se poate ca unii să fie doar contribuitori, iar alții beneficiari. Din acest punct de vedere, România va trebui să-și apere domeniile și politicile de interes pentru cetățenii săi.
În calitate de deputat, membru în Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, voi sprijini toate eforturile diplomatice ale reprezentanților țării noastre în lunile care urmează. Voi aduce în dezbatere problemele românilor din Uniunea Europeană, dar și ale celor 500 de mii de români care rămân să muncească, să locuiască și să studieze în Regatul Unit. Brexit sau orice alt eveniment de la nivel UE nu trebuie să afecteze în vreun fel viața românilor care au ales să muncească în afara țării. Ei trebuie să beneficieze de toate drepturile și libertățile și să aibă încredere că statul român depune toate eforturile pentru garantarea acestora.
Vă urez mult succes în misiunea grea pe care o aveți în față!”, a declarat Claudia Gilia, deputat PSD
Până în acest moment au mai fost organizate consultări la București, Arad, Constanța, Panciu Fălticeni, Craiova și Negrești-Oaș. Evenimentele vor continua, în luna septembrie 2018, în diferite localități din principalele regiuni istorice ale României, iar concluziile vor fi prezentate la București, în luna octombrie a acestui an.
