Senatorul PSD Dâmboviţa, Leonardo Badea a susţinut în sedinţa de plen a Senatului, de astazi, 30 martie 2016, o Declaraţie Politică prin care a făcut un apel pentru susţinerea restaurării Complexului Mănăstirea Dealul.
Redam integral declaraţia politică transmisă de senatorul Leonardo Badea
DECLARAȚIE POLITICĂ
Restaurarea Mănăstirii Dealu
„Am folosit prilejul rămânerii noastre în ziua de azi la Târgovişte, ca să mergem după masă la o mănăstire aşezată pe dealurile din apropiere. Am găsit-o bine clădită din piatră tare frumoasă, împodobită cu turle măestru sculptate cu împletituri săpate în piatră, dar mai presus de toate dominând într-o perspectivă încântătoare tot şesul de la picioare precum şi oraşul Târgovişte care, mulţumită palatelor, caselor boierilor şi marelui număr de frumoase mănăstiri şi biserici aflate acolo oferă o panoramă plăcută ochilor.” (Călătoria lui Edmund Crishull în Ţara Românească , 1702,)
Dragi colegi,
Declarația mea de astăzi nu este o declarație politică, în nota cu care ne-am obișnuit, ci o dorință și un apel de suflet: susținerea restaurării Complexului Mănăstirea Dealu – Târgoviște!
Din păcate „timpul nu mai are răbdare” şi e nevoie urgent de voința noastră comună pentru a mișca lucrurile și a putea reda istoriei și culturii naționale un simbol al acestei țări, în acest sens fac prezentul apel !
Nu vă voi înșira aici în totalitate numeroasele motive pentru care Manastirea Dealu e una din pietrele mari de temelie ale spiritualității noastre. Nu vă voi recita numele tuturor voievozilor care se odihnesc sub acoperișul mănăstirii. Dar câteva repere le voi spune cu voce tare, pentru că ele sunt unice și dau substanță acestui așezământ:
- Întregitorul Țărilor Române, marele Mihai Viteazul e adăpostit la Mănăstirea Dealu!
- Voievodul Radu cel Mare, ctitorul, se odihnește aici!
- Un simbol din Moaștele Sfântului Nifon, Patriarhul Constantinopolului, îl găsim la Mănăstirea Dealu!
- Primele tipărituri din Țara Românească au apărut aici, sub râvna călugărului cărturar Macarie, mitropolit al Ungrovlahiei : Liturghierul, Octoihul și Tetraevangheliarul!
- Tot aici se afla depozitul de carte veche din judeţul Dâmboviţa.
Cu raţiune şi simţire românească trebuie să înţelegem, dragi colegi, cât de uriaș este simbolul Mănăstirii Dealu pentru țara noastră. Cât de important e centrul istoric-cultural de aici. Lansez acest apel deoarece sunt ferm convins că e vital, pentru noi, ca neam, să ridicăm toate puterile în susținerea acestui proiect.
Se apropie, în 2018, sărbătorirea centenarului Unirii. Haideți să arătăm tuturor că știm să ne adunăm pe mari obiective, că știm ce înseamnă ființă națională, cultură și civilizație. Mi-aș dori enorm să puteam avea, la sărbătoarea României 2018, un proiect finalizat de restaurare a Mănăstirii Dealu. Ar fi o întoarcere a istoriei în noi înșine, pe care nu avem dreptul să o refuzăm!
Vă mulțumesc!
Senator
Badea Leonardo
Circumscripţia 16 Dâmboviţa
Din anul 2005 la cârma obştii de monahii se află Prea Cucernică Maică Emanuela Preda, care, cu energia-i caracteristică, s-a implicat în rezolvarea problemelor existente la vremea când a preluat conducerea, dintre care cea mai urgentă era consolidarea întregului corp de clădiri al mănăstirii, ameninţat de alunecările de teren, lucrările realizate în ultimii ani fiind o mărturie în acest sens. În prezent, după ce au fost finalizate consolidările şi înnoirile incintei de pe latura vestică şi nordică, au demarat lucrările la biserica mare, străvechi monument ce necesită ample reparaţii. Mănăstirea Dealu, este unul din cele mai importante monumente religioase din țară și printre cele mai vechi din județul Dâmboviţa.
Prin mormintele aflate în pronaos, mănăstirea se impune ca cea mai mare gropniță domnească, căci au fost înmormântați aici următorii voievozi: Vladislav al II-lea (1447-1456), Radu cel Mare (1495-1508), Vlad cel Tânăr (1510-1512), Radu-Bădica (1517-1520),Vlad Înecatul (1530-1532), Pătrașcu cel Bun (1554-1557). În anul 1601, aici a fost adus capul lui Mihai Voievod Viteazul. Mănăstirea Dealu a fost un puternic centru de răspândire a culturii scrise, prin activitatea călugărilor caligrafi, dar mai ales prin faptul că aici s-a instalat prima tipografie din spațiul românesc și sud-est european, de sub teascurile căreia au ieșit: Liturghierul(1508), Octoihul (1510) și Tetraevangheliarul (1512), prin strădania Ieromonahului Macarie. În anii 2008, 2010 și 2012, la inițiativa Mitropolitului Nifon, Arhiepiscopia Târgoviștei, în colaborare cu Biblioteca Academiei Române, a retipărit, în ediție jubiliară, cele trei capodopere macariene.
