Pe 24 februarie se sărbătorește Dragobetele, sărbătoarea iubirii la români, sunt multe tradiții, obiceiuri și superstiții legate de această zi în care fetele și băieții trebuie să se întâlnească și să-și declare dragostea.
Conform tradiției populare, la Dragobete păsările se strâng în stoluri, ciripesc, se împerechează și încep să-și construiască cuiburile în care își vor crește puii.
Dragobetele este un ”zeu al dragostei” și i se mai spunea Cap de Primăvară. Dragobetele, simbol al bunei dispoziții, poate fi asociat cu Cupidon, zeul dragostei la romani, dar și cu Eros, zeul iubirii la greci.
Mai puțin cunoscut este Năvalnicul care este o personificare a dragostei pătimașe în mitologia românească. Năvalnicul este o specie de ferigă cu frunze mari care crește prin păduri și prin zone stâncoase.
Tradiția spune că fetele și băieții mergeau în pădure, chiuiau și culegeau florile primăverii (ghiocei, brândușe). Evident că se striga și celebra formulă: ”Dragobetele sărută fetele!”
Tradiția mai spune că, asemănător păsărilor, fetele se ”zburătoresc”, fugă rituală care se încheie cu prinsul și sărutatul lor de către băieți.
Sunt legende care-l prezintă pe Dragobete ca fiind fiul Babei Dochia, o ființă, jumătate om, jumătate spirit, o ființă care umblă prin lume, dar nu poate fi văzută, pentru că lumea a devenit un loc plin de mârșăvie.
Urmărește Partener TV și pe Google News
