Cercetătorii Muzeului Evoluţiei Omului şi Tehnologiei în Paleolitic, din cadrul Complexului Naţional Muzeal ”Curtea Domnească” din Târgovişte, reprezentaţi prin dr. Elena-Cristina Niţu, cercetător ştiinţific II, şefa şantierului, şi dr. Ovidiu Cîrstina, directorul muzeului, împreună cu 7 studenţi şi masteranzi de la Universitatea Valahia din Târgovişte (Marius Florică, Alina Căpăţână, Florin Lupu, Sebastian Şerbănescu, Alexandru Mirică, Alberto Niţu, Marian Leu), un absolvent de la Universitatea de Vest din Timişoara (Remus Dincă) şi un cercetător ştiinţific de la Complexul Judeţean Muzeal Neamţ (Constantin Preoteasa), sub coordonarea prof. univ. dr. Marin Cârciumaru, au făcut în şantierul arheologic de la Poiana Cireşului-Piatra Neamţ cea mai importantă descoperire arheologică din România, prin dezvelirea unicei statuete de peste 20.000 de ani vechime. Ea face parte din categoria aşa ziselor Venus gravetiene, recunoscute în relativ puţine locuri din spaţiul euro-asiatic. De fiecare dată când s-a făcut o astfel de descoperire a fost calificată ca ”regina” cercetărilor arheologice. De acum încolo orice tratat de Istoria Artei de pe teritoriul României va trebui să înceapă cu această descoperire.
Importanţa statuetei Venus din România este imensă pentru că raritatea unor astfel de descoperiri face din ea un autentic simbol naţional. Descoperirea ei la Poiana Cireşului – Piatra Neamţ nu este întâmplătoare, pentru că acest şantier a oferit până acum circa 2/3 din toate obiectele de artă mai vechi de 15.000 de ani recuperate pe teritoriul României. De altfel, descoperirile din acest an reprezintă un adevărat tezaur de obiecte de podoabă paleolitice care ne îndreptăţesc să circumscriem România, din acest punct de vedere, în patrimoniul universal. Acestea, prin valoarea excepţională, vor face rapid înconjurul lumii, pentru că este aproape fără precedent ca într-o unică campanie de săpături arheologice, care a acoperit doar 16 mp, să se concentreze o densitate aşa de mare de artefacte de acest fel. Pe lângă Venus de la Poiana Cireşului, în acest an s-au mai descoperit în acest şantier două pandantive şi o mărgea din piatră şi două pandantive din canini de vulpe şi cerb, alături de o mare diversitate de unelte din os şi corn pentru prelucrarea pieilor de ren şi bizon, vărfuri de suliţă din corn şi os de ren, sute de utilaje litice cu diverse funcţionalităţi şi mii de resturi osteologice în adevărate structuri de abataj a renilor etc. Cercetările mai continuă câteva zile, încât nu sunt excluse alte surprize.
Menţionăm că cercetările din acest an, în lipsa fondurilor care trebuiau să vină de la Ministerul Culturii, s-au desfăşurat prin contribuţia financiară a Asociaţiei ”Geto-Dacii” şi a Complexului Naţional Muzeal ”Curtea Domnească” din Târgovişte.
dr. Elena-Cristina Niţu, cercetător ştiinţific II, şef şantier
prof. univ. dr. Marin Cârciumaru, coordonatorul echipei de cercetare
