23 august, ziua în care românii sărbătoreau Ziua Naționala, în Epoca de Aur, acum este o zi ca oricare alta, în care fiecare dintre noi face ce îi pofteste inima, dar nu a fost dintotdeauna așa.
Ziua în care Romania a întors armele împotriva Germaniei, 23 august 1944, a devenit unul dintre momentele care vor rămâne pentru totdeauna în memoria celor care au trăit în vremurile comunismului, 23 august sărbătorită drept ”Zi Națională” în comunism, pe care românii și regimul o sărbătoreau cu mult fast.
Ce înseamnă 23 august în istorie
22 August 1944, ora 22:30, prin Proclamaţia către ţară, regele Mihai anunţa „ieşirea noastră din alianţa cu puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite”. Hotărârea a scurtat cu şase luni cel de-al Doilea Război Mondial.
Cel care a jucat rolul primordial în ziua de 23 august 1944 a fost Regele Mihai, care l-a arestat pe mareșalul Ion Antonescu și a decis să se alăturare Coaliţiei Naţiunilor Unite. Astfel că, din acel moment și până la prăbuşirea regimului comunist, pe 23 august s-a sărbătorit Ziua Naţională a României.
Ce înseamnă 23 august pentru români în comunism
Ziua de 23 august a rămăs în mintea românilor drept cea mai importantă sărbătoare comunistă, motiv pentru care se organizau activităţi în „cinstea” lui Nicolae Ceauşescu, de ”Ziua Națională a României”.Pe Stadionul 23 august se țineau manifestari omagiale de dimensiuni megalomanice. Ziua naţională era pregătită cu luni bune înainte.
Şoimi ai patriei, pionieri şi muncitori îmbrăcaţi de sărbătoare, cu toţii defilau pe 23 august, în cinstea partidului şi a conducătorului iubit. Oamenii erau luaţi din fabrici, împărţiţi în grupuri şi aliniaţi pentru paradă.
Totul era aranjat în cele mai mici detalii.
De la hainele pe care le purtau oamenii cu drapele, eşarfe şi baloane în mâini până la modul în care erau grupaţi pe coloane.
