În data de 28 februarie, Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă din întreaga țară, sărbătoresc, 88 de ani de la legiferarea Protecţiei Civile în România, dată la care, Regele Carol al II-lea a aprobat prin Înaltul Decret Regal nr. 468 din 1933 “Regulamentul Apărării Pasive în România”.
De-a lungul acestei perioade,pompierii-slujitorii acestei arme s-au aflat permanent acolo unde semenii noştri au fost în suferinţă, ameninţaţi de numărul tot mai mare al dezastrelor naturale care s-au produs, din nefericire, tot mai des, afectând întregul cuprins al ţării.
Numită şi „arma vieţii”, având ca deviză motto-ul „Cu viaţa mea, apăr viaţa”, Protecţia Civilă este o componentă necombatantă a apărării naţionale, cuprinzând un complex de măsuri pentru ocrotirea populaţiei, a bunurilor materiale în caz de război, calamităţi sau catastrofe, asigurând condiţiile necesare supravieţuirii acestora.
O populaţie mai bine pregătită va fi mai puţin luată prin surprindere de un eveniment inopinat, va acţiona cu mai multă precizie şi promptitudine şi va reveni mai repede la starea de normalitate. În continua sa perfecţionare şi modernizare, Protecţia Civilă rămâne o componentă importantă a forţelor de apărare a ţării destinată să asigure protecţia populaţiei şi a bunurilor materiale, salvarea răniţilor, acordarea primului ajutor, limitarea şi lichidarea urmărilor atacurilor din aer şi participarea la înlăturarea urmărilor unor calamităţi.
În acest moment putem afirma că Protecţia Civilă, prin structurile sale, reprezintă un garant generator de încredere şi siguranţă, fiind permanent în slujba comunităţii şi un element de bază al societăţii moderne.
Din decembrie 2004, misiunile Protecţiei Civile au fost preluate de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, având ca obiectiv principal profesionalizarea şi creşterea capacităţilor operative ale celor două componente de bază – pompieri şi protecţie civilă – pentru a fi în măsură să ofere o mai bună securitate şi siguranţă cetăţenilor şi comunităţilor din care fac parte.
De la înfiinţare până în prezent, indiferent de apartenenţa la diferite ministere sau denumirile pe care le-a avut, Protecţia Civilă a rămas o componentă de a bază sistemului securităţii naţionale, destinată prevenirii şi reducerii riscurilor de producere a dezastrelor, protejării populaţiei, bunurilor şi mediului împotriva efectelor negative ale situaţiilor de urgenţă, conflictelor armate şi înlăturării operative a urmărilor acestora, precum şi în scopul asigurării condiţiilor necesare supravieţuirii persoanelor afectate.
