Indiferent de motivul pentru care părinții aleg să își înscrie copiii la cursuri de limbi străine, inevitabil apare discuția despre costurile și beneficiile expunerii la două limbi străine. La urma urmei, creierul copiilor lucrează din greu pentru a se dezvolta, iar învățarea unei noi limbi trebuie să aibă un anumit efect asupra acestui proces. Deci, cum anume afectează creierul unui copil învățarea unei limbi străine? Până a vedea care sunt explicațiile științifice, verifică oferta educațională a centrului lingvistic Twinkle Star: www.twinklestar.ro.
Indiferent de motivul pentru care părinții aleg să își înscrie copiii la cursuri de limbi străine, inevitabil apare discuția despre costurile și beneficiile expunerii la două limbi străine. La urma urmei, creierul copiilor lucrează din greu pentru a se dezvolta, iar învățarea unei noi limbi trebuie să aibă un anumit efect asupra acestui proces. Deci, cum anume afectează creierul unui copil învățarea unei limbi străine? Până a vedea care sunt explicațiile științifice, verifică oferta educațională a centrului lingvistic Twinkle Star: www.twinklestar.ro.
Învățarea unei limbi străine produce confuzie la copiii mici?
Primele cercetări asupra bilingvismului la copiii mici, în anii 1940 – 1950, au dus la concluzii conform cărora copiii bilingvi erau mai puțin inteligenți decât colegii lor monolingvi, din cauza a ceea ce unii cercetători au numit „confuzie mentală”. Ideea era că, în acest caz, copiii care erau familiarizați prea devreme cu o nouă limbă ar putea deveni surmenați și că acest lucru le-ar face cumva mai dificilă învățarea și în alte domenii academice.
Din fericire, această teorie s-a dovedit a fi falsă! Problemele legate de cercetarea originală au ieșit la suprafață zeci de ani mai târziu: s-a stabilit că testele nu măsurau cu adevărat inteligența; că erau adesea administrate într-o singură limbă; și că eșantionul de copii studiați nu reprezenta cu exactitate populația bilingvă. Unii dintre copii nici măcar nu erau bilingvi, ci doar se presupunea că erau bilingvi pe baza numelor părinților sau a țărilor în care s-au născut.
Cu toate acestea, stigmatul care înconjoară expunerea timpurie la două limbi străine încă există, ca urmare a acestor concluzii eronate. Unii părinți ezită să introducă „prea devreme” o nouă limbă în viața copilului lor, de teamă că îl vor deruta. În realitate, expunerea copiilor la mai multe limbi străine poate avea beneficii enorme pentru dezvoltarea lor cognitivă.
Beneficiile învățării unei limbi străine
Pe măsură ce apar tot mai multe cercetări privind bilingvismul la elevii mici, descoperim că beneficiile învățării unei limbi străine merg dincolo de comunicare. Pe măsură ce creierul copiilor se dezvoltă, funcțiile lor cognitive lucrează rapid pentru a se îmbunătăți, iar expunerea la mai multe limbi străine poate sprijini acest lucru în mai multe moduri.
Clasificare și categorisire
Pe măsură ce copiii învață informații noi, creierul dezvoltă simultan o abilitate importantă: clasificarea. Prin sortarea noilor cunoștințe, creierul le poate regăsi mai ușor atunci când este necesar.
Un nume important al psihologiei, Jean Piaget, a numit aceste categorii „scheme”. Conform teoriei schemelor, copiii care sunt mai bine echipați pentru a clasifica eficient informațiile noi vor putea să își amintească și să folosească mai precis aceste informații; cu alte cuvinte, vor fi mai buni învățăcei.
Și, după cum se pare, copiii care au fost expuși la o a doua limbă sunt deosebit de pricepuți la categorisire. Pentru a utiliza mai multe limbi străine este nevoie de capacitatea de a accesa un set separat de vocabular și sintaxă în funcție de context; iar această capacitate se traduce și în alte scheme.
Dezvoltarea funcției executive
Când vine vorba de dezvoltarea creierului, funcția executivă include atenția, memoria de lucru și flexibilitatea cognitivă, sau capacitatea de a se adapta la o schimbare de reguli sau stimuli. S-a demonstrat că această ultimă abilitate, în special, este deosebit de bine dezvoltată la copiii care sunt familiarizați cu mai multe limbi străine.
Dacă stăm să analizăm, acest lucru nu este deloc surprinzător. Elevii trebuie să fie capabili să recunoască și să se adapteze rapid pentru a utiliza limba adecvată în context. Ca un bonus, se pare că această abilitate se transferă și în alte domenii, nu doar în cel lingvistic.
Alfabetizare și fluență în lectură
Atunci când copiii învață mai multe limbi cu structuri similare (de exemplu, engleză și franceză), abilitățile de citire pe care le dobândesc într-o limbă pot contribui la susținerea alfabetizării lor în cealaltă limbă.
Pe măsură ce învață sunetele asociate cu anumite litere, cuvinte și structuri de propoziții, copiii devin mai încrezători în forțele proprii. Cu cât exersează mai mult să pună cap la cap toate informațiile, cu atât mai fluent pot citi, iar exersarea acestei abilități în două limbi, în special dacă acestea au aceleași elemente de bază, poate accelera alfabetizarea.
Conștiința metalingvistică
Unii cercetători consideră că avansarea alfabetizării elevilor care învață în două limbi se datorează „conștientizării metalingvistice”, sau abilitatea de a recunoaște regulile și modelele dintr-o limbă. Vorbitorii fluenți au o puternică conștiință metalingvistică în limba lor; drept urmare, pot distinge între propozițiile corecte și cele incorecte din punct de vedere gramatical.
De altfel, copiii care sunt familiarizați cu mai multe limbi au o conștiință metalingvistică. Aceștia pot identifica propozițiile incorecte din punct de vedere gramatical mai ușor chiar și decât cei care au același nivel de fluență în limba respectivă.
Plasticitatea funcțională
Pe măsură ce copiii învață și cresc, creierul lor este extrem de maleabil – numim acest lucru plasticitate cerebrală și este crucial pentru procesul de învățare. Mai multe studii asupra copiilor multilingvi au stabilit că orice experiență cu o a doua limbă, indiferent de nivelul de fluență, are un efect pozitiv asupra plasticității creierului. În mod incredibil, aceste efecte au fost observate chiar și la copiii care nu folosesc în mod regulat limba străină pe care o învață, simpla expunere la mai multe limbi este suficientă.
Empatia
Probabil că cea mai importantă zonă a dezvoltării creierului influențată de multilingvism este empatia, sau capacitatea de a recunoaște perspectivele și emoțiile altor persoane. Cei mai mulți copii mici își dezvoltă încet capacitatea de a fi empatici, crezând la început că toată lumea știe și experimentează aceleași gânduri și sentimente ca și ei.
În studiile care au comparat teoria empatiei la copiii bilingvi și la cei monolingvi, rezultatele au fost remarcabile: copiii bilingvi sunt capabili să înțeleagă mai bine stările mentale și emoționale ale altor persoane.
În mod similar, mai multe studii au arătat că copiii bilingvi își pot schimba mai ușor convingerile atunci când li se prezintă informații noi. Datorită conștientizării sociolingvistice – sau înțelegerii convențiilor sociale încorporate în modelele lingvistice – copiii cu experiență în mai multe limbi acceptă informații noi și își schimbă convingerile în consecință.
Toate argumentele de mai sus te-au convins de importanța învățării limbilor străine? Verifică oferta educațională a centrului lingvistic Twinkle Star și alege cursul de engleză sau germană potrivit pentru nivelul tău de cunoștințe.
