18 ani, la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est, astfel Ziua NATO în România este marcată, începând din anul 2005, în prima duminică a lunii aprilie, în baza Legii 390/2004.
România a celebrat marți, 29 martie, 18 ani de la aderarea sa la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, alianța politico-militară care aniversează la 4 aprilie 73 ani de la înființare și de la debutul construcției unității transatlantice.
În acest an, Ziua NATO în România este sărbătorită la 3 aprilie.
18 ani de apartenență formală precedați de trei ani de probare a unui angajament militar de netăgăduit. Efortul soldaților români, reper esențial în devenirea euro-atlantică a României.
La 18 ani distanță de la momentul aderării la NATO, România a înregistrat rezultate notabile, de la găzduirea în 2008 a Summitului NATO la construirea în parteneriat cu SUA și găzduirea facilității antirachetă a Deveselu, iar noile provocări la adresa securității euro-atlantice în contextul anexării ilegale a peninsulei Crimeea de către Rusia au echipat poziția strategică a României ca aliat pe flancul estic al NATO cu responsabilități și garanții de securitate majore.
Astfel, începând cu anul 2016, România este gazda sistemului antirachetă al NATO deplin operaționalizat, iar la București operează două structuri NATO importante în ecuația apărării și descurajării amenințărilor externe – Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est și o Unitate de Integrare a Forțelor.
În 2017, România a găzduit cel mai amplu exercițiu militar al NATO din anul respectiv – Saber Guardian, context în care a fost operaționalizată și Brigada multinațională a NATO pe care România a propus-o la Summitul din 2016, o conduce și o găzduiește la Craiova.
În 2017, 2018, 2019 și 2020, România s-a numărat printre aliații NATO care și-au asumat alocarea a 2% din PIB pentru apărare și a cheltuit cel mai mare procent din bugetul său militar pentru înzestrare și modernizare a forțelor armate. În același timp, a rămas a 5-a națiune NATO în termeni de contribuție cu efective militare în Afganistan și urmează a găzdui un corp de comandă terestru aliat, structură care să asigure legătura pe linia de comandă între unitățile aliate de pe teritoriul României și Comandamentul Forțelor Întrunite de la Napoli.
Totodată, alocă resurse pentru modernizarea Bazei Aeriene de la Mihail Kogălniceanu, urmârind să transforme această facilitate în cea mai mare bază militară NATO de pe flancul estic, dar și pentru modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii. Nu în ultimul rând, în termeni de înzestrare, România a recepționat deja primul sistem de rachete Patriot și va deveni primul aliat estic care va opera cu sisteme de rachete HIMARS.
În același interval, eforturile politico-militare de racordare și asimilare a României în rândul NATO au fost marcate și de realizări de reprezentare nominală, fie că amintim faptul că ambasadorul Sorin Ducaru a fost asistent al secretarului general al NATO (2013-2017) sau că procesul de mutare a Alianței Nord-Atlantice din vechiul în noul sediu al NATO a fost coordonat de un român. Totodată, în prezent, purtătorul de cuvânt al Alianței Nord-Atlantice este o româncă, Oana Lungescu.
Cel mai important, poate, la 18 ani de la aderarea la NATO, România este primul stat membru din Europa Centrală și de Est care dă al doilea cel mai important om din organigrama politică a Alianței, fostul ministru de externe Mircea Geoană fiind, din octombrie anul trecut, secretarul general adjunct al organizației.
Urmărește Partener TV și pe Google News
