Deputat PSD, Ionuţ Săvoiu a adresat o întrebare viceprim-ministrului Liviu Dragnea,Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice legată de susţinerea concepţiei unei regiuni multipolare în cadrul căreia toate municipiile reședință de judeţ să fie incluse în lista polilor de dezvoltare.
„Domnule Viceprim-Ministru,
Executivul a stabilit în anul 2008, prin Hotărârea de Guvern nr. 998/2008, completatǎ prin Hotărârea de Guvern nr. 1149 din 18 septembrie 2008, polii de creștere în număr de 7 (Iaşi, Constanţa, Ploieşti, Craiova, Timişoara, Cluj-Napoca şi Braşov) și polii de dezvoltare urbană în număr de 13 (Arad, Baia Mare, Bacău, Brăila, Galaţi, Deva, Oradea, Piteşti, Râmnicu-Vâlcea, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Târgu Mureş) care, din experienţa de pânǎ acum, au beneficiat cu prioritate investiții consistente din fonduri europene.„Coincidența” face ca ecuaţia 7 + 13 = 20 de poli de creștere și dezvoltare să se plieze concepției de regionalizare a PDL-ului. Ne aducem aminte că aceștia au lansat ideea desființării județelor actuale și crearea a 20 de județe mai mari, care să se constituie ulterior în regiuni de dezvoltare.În același timp, devine evident conflictul de logică între situația consacrată prin Hotărârile de Guvern amintite și proiectul Guvernului USL privind stimularea procesului de multipolaritate a dezvoltării regionale.
Consider oportună şi în acelaşi timp necesară luarea unei decizii politice de modificare a actului normativ de desemnare a polilor de dezvoltare urbană, pentru a adăuga listei și alte centre care să respecte concepția de dezvoltare regională multipolară.Toate municipiile reședință de județ omise anterior, printre care aș enumera în primul rând Târgoviște, Alexandria, Bistrița, Târgu Jiu, Buzău sunt esențiale pe harta dezvoltării regionale durabile a României si ar putea fi incluse în lista polilor de dezvoltare. Măsura ar veni în întâmpinarea intențiilor declarate de atenuare a dezechilibrelor de dezvoltare regionalǎ, pentru sustinerea conceptului de constituire a unor regiuni multipolare, respectiv crearea unei structuri spațiale care să impulsioneze dezvoltarea economică echilibrată teritorial.
Domnule Viceprim-Ministru,
Intenţionează Guvernul României să modifice Hotărârea de Guvern nr. 998/2008, completată prin Hotărârea de Guvern nr. 1149 din 18 septembrie 2008, astfel încât să includă toate municipiile reședință de judeţ în lista polilor de dezvoltare, pentru susţinerea cu mai multă tărie a conceptului de regiuni multipolare?”
Viceprim-ministrul Liviu Dragnea,Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nu a întârziat să-i dea un răspuns deputatului PSD, Ionuţ Săvoiu .
„Referitor la: întrebarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 3071A/2013, transmisă de către Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul prin adresa cu nr. 12406/DRP/20.12.2013
Stimate domnule deputat,
Urmare a întrebării dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 3071A/2013, cu privire la includerea în lista polilor de dezvoltare urbană a municipiilor reşedinţă de judeţ, vă comunicăm următoarele:Uniunea Europeană are o tradiţie îndelungată în promovarea dezvoltării şi regenerării urbane, având un rol major în sprijinirea oraşelor, cu scopul creşterii competivităţii economice şi a promovării coeziunii economice, sociale şi teritoriale.în majoritatea ţărilor, inclusiv în România, oraşele reprezintă motoare ale creşterii economice care contribuie la dezvoltarea economiei naţionale: oraşele sunt cele care înregistrează cele mai mari creşteri de productivitate şi în care sunt create cele mai multe locuri de muncă.Regulamentul privind Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) pentru perioada 2014-2020, recent publicat la nivel european, prevede la art. 7 că cel puţin 5% din fondurile FEDR pentru obiectivul de investiţii pentru creştere economică şi locuri de muncă alocate la nivel naţional trebuie dedicate dezvoltării urbane durabile. Conform Regulamentului FEDR 2014-2020, dezvoltarea urbană durabilă se finanţează prin intermediul unor strategii integrate care au în vedere rezolvarea problemelor economice, de mediu, climatice şi sociale din oraşe. Implementarea strategiilor integrate de dezvoltare urbană se realizează în anumite zone urbane, înţelese ca zone din interiorul unui oraş (cartiere), oraşul ca entitate administrativ-teritorială sau oraşul împreună cu zona înconjurătoare (zone funcţionale urbane).În acest context, în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020, gestionat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice în următoarea perioadă de programare, va fi stabilită o axă prioritară dedicată dezvoltării urbane durabile cu alocarea unor fonduri distincte pe categorii de oraşe. Până în acest moment nu a fost definitivat şi agreat cu reprezentanţii Comisiei Europene conţinutul Programului Operaţional Regional 2014-2020, respectiv axele prioritare şi tipurile de intervenţie. Precizăm că o primă variantă a programului regional va fi disponibilă şi supusă consultării publice începând cu a doua jumătate a lunii februarie a.c.Oraşele româneşti, îndeosebi cele mari, similar altor centre economice din lume, nu există separat de zonele rurale sau urbane înconjurătoare, ci fac parte din sisteme mai largi. Aceste oraşe s-au extins către exterior în ultimele două decenii, iar acum fac parte din zone economice funcţionale care şi-au depăşit cu mult graniţele administrative. Multe dintre companiile noi s-au localizat la periferia acestor oraşe, iar oamenii fac naveta către aceste oraşe, în căutarea de oportunităţi de muncă, studii, afaceri şi relaxare. Cu toate acestea, în ciuda existenţei unui cadrul legislativ pentru promovarea asocierilor între unităţile administrativ-teritoriale, politicile şi planificările la nivel local au reflectat în mică măsură, până în prezent, aceste evoluţii şi noi realităţi teritoriale.La stabilirea celor 7 poli de creştere, precum şi a celor 13 poli de dezvoltare, prin Hotărârea Guvernului nr. 998/2008 s-a avut în vedere atât existenţa unor zone economice cu un potenţial mare de dezvoltare, cât şi configuraţia actuală a celor 8 regiuni de dezvoltare stabilite prin Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România.Descentralizarea administrativă şi financiară şi regionalizarea reprezintă direcţiile de acţiune ale Guvernului României stabilite prin Programul de Guvernare 2013 – 2016 pentru accelerarea reformei administraţiei publice româneşti. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice asigură coordonarea proceselor de descentralizare şi regionalizare.Cu privire la procesul de regionalizare, la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice sunt analizate soluţiile posibile cu privire la profilul, rolul şi competenţele viitoarelor regiuni administrative. Identificarea soluţiei viabile cu privire la numărul regiunilor, respectiv viitoarele reşedinţe de regiuni va fi rezultatul unor studii complexe, efectuate în cadrul Consiliului Consultativ pentru Regionalizare (CONREG), organism cu rol strategic constituit în cadrul instituţiei noastre, format din practicieni şi specialişti din mediul universitar şi academic, administraţia publică şi societatea civilă, care oferă expertiza de specialitate în domenii precum: sociologie, istorie, demografie, economie şi finanţe publice, administraţie publică. Precizăm că acest proces este deschis contribuţiilor celor interesaţi, soluţia identificată în cadrul CONREG urmând a fi supusă consultării publice. Pe parcursul anului 2013, Guvernul a iniţiat o largă dezbatere la nivel naţional cu privire la reorganizarea administrativ-teritorială, din perspectiva constituirii regiunilor de tip administrativ şi a continuării procesului de Strada Apolodor nr. 17, Latura Nord, Sector 5, Bucureşti, ROMÂNIA, 050741 – RO,Tel.: +40 (37) 211 1506, Fax: +40 (37) 211 1337descentralizare administrativă şi financiară. Dezbaterea a avut loc simultan la nivel academic, la nivelul aleşilor locali şi demnitarilor, precum şi în cadrul societăţii civile.Recunoscând rolul actualelor municipii reşedinţă de judeţ în dezvoltarea durabilă a României, în procesul de identificare a noilor regiuni administrative vor fi utilizate criterii multipolare în ceea ce priveşte sediile structurilor regionale aflate în subordinea viitorului Consiliu Regional, ca modalitate optimă de funcţionare a viitoarelor regiuni administrativ-teritoriale. Indiferent de decizia finală care se va lua la finalul dezbaterilor, este foarte important ca actualele reşedinţe de judeţ să devină polii de dezvoltare ai viitoarelor regiuni, ceea ce va conduce, pe termen mediu şi lung, la dezvoltarea socio-economică echilibrată a tuturor regiunilor. Subliniem pe această cale faptul că procesul de reorganizare administrativ-teritorială va viza exclusiv crearea de regiuni administrative şi nu desfiinţarea actualelor judeţe.Cu privire la instrumentele pentru punerea în aplicare a măsurilor adoptate în cadrul procesului de descentralizare şi regionalizare, Programul de Guvernare 20132016 prevede modificarea tuturor actelor normative cu privire la administraţia publică locală în vederea creării cadrului instituţional necesar descentralizării şi regionalizării. Astfel, următoarele acte normative urmează a fi modificate: Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, Legea instituţiei prefectului nr. 340/2006, cu modificările şi completările ulterioare, Legea statutului aleşilor locali nr. 393/2004, cu modificările şi completările ulterioare, Legea descentralizării nr. 195/2006 şi Legea dezvoltării regionale în România nr. 315/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Hotărârea Guvernului nr. 998/2008 pentru desemnarea polilor naţionali de creştere în care se realizează cu prioritate investiţii din programele cu finanţare comunitară şi naţională este un act normativ adoptat în baza Legii nr. 315/2004, astfel că modificarea legii cadru va genera şi modificarea legislaţiei subsecvente.Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice îşi exprimă, şi pe această cale, totala deschidere şi sincerul interes faţă de solicitările formulate de către membrii Parlamentului României, ca importantă resursă pentru optimizarea politicilor sale”
