Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil. Peste 1,3 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica

Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, sărbătoriţi pe 8 noiembrie sunt cei mai cunoscuţi în tradiţia bisericii Ortodoxe, ei fiind totodată şi patroni spirituali ai Jandarmeriei Române. Sfântul Arhanghel Mihai înseamnă în limba ebraică, „Cine este ca Dumnezeu?”. De aceea, Arhanghelul Mihail este considerat căpetenia oştilor cereşti-îngereşti, acela care, la sfârşitul lumii, va lupta cu diavolul şi despre care se spune că nu stă în Rai decât în Vinerea Mare şi de Paşti, în restul timpului fiind în misiune pe pământ. Sfântul Arhanghel Gavriil înseamnă în limba ebraică, „bărbat-Dumnezeu”. Numele său conţine concentrat vestea că Dumnezeu se va face bărbat, că va asuma firea omenească. Gavriil este arhanghelul bunelor vestiri. El a vestit lui Ioachim şi Anei, că o vor avea pe Maria, deşi erau bătrâni. Drept recunoştintă pentru aceşti doi îngeri, Biserica ortodoxă a rânduit ca aceştia să fie pictaţi pe două dintre uşile Sfântului Altar. Unul cu crini în mâna, semn al bunei vestiri, iar celalălt cu o sabie de foc, semn al pazei care i-a fost rânduită la poarta Edenului. În popor se spune că fiecare om are câte un înger păzitor.În folclorul religios românesc, Arhanghelul Mihail este un personaj mai venerat decât Arhanghelul Gavriil. Oamenii spun că el poartă, uneori, cheile raiului, este un înfocat luptator împotriva diavolului şi veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este sortit să moară, sau la picioarele lor, dacă le este hărăzit să mai trăiască. De multe ori îl întâlnim alăturându-se Sfântului Ilie, atunci când acesta tună şi trăsneşte, sau orânduieşte singur grindina, cu tunul. El ţine şi ciuma în frâu, asemănator Sfântului Haralambie. În zonele muntoase, în care Arhanghelii erau celebraţi şi ca patroni ai oilor, stăpânii acestor animale făceau o turtă mare din făină de porumb, numită „turta arieţilor” (arieţii fiind berbecii despărţiţi de oi), ce era considerată a fi purtătoare de fecunditate. Această turtă se aruncă în dimineaţa de 8 noiembrie în târla oilor, odată cu slobozirea între oi a berbecilor. Dacă turta cădea cu fata în sus era semn încurajator, de bucurie în randul ciobanilor, considerându-se că în primăvară toate oile vor avea miei, iar dacă turta cădea cu faţa în jos era mare supărare în satele şi târgurile bucovinene se făceau şi se fac şi astăzi, de 8 noiembrie, pomeniri şi praznice pentru cei morţi iar, în biserici, fiecare creştin aprinde câte o lumânare ca să aibă asigurată lumina de veci, călăuzitoare pe lumea cealaltă.”Vara Arhanghelilor” ţine o zi. Pe lângă aceasta, între Arhangheli şi Crăciun trebuie neapărat să mai fie trei-patru zile senine şi calduroase, numite „vara iernii”.Peste 1.300.000 de români îşi sărbătoresc onomastica pe 8 noiembrie, de Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, din cele 1.306.537 de persoane care poartă nume sau derivate ale numelor de Mihail şi Gavriil, majoritatea sunt bărbaţi (726.294).Cei mai mulţi poartă numele de Mihai (360.872), Gabriel (237.458), Mihail (54.158), Mihăiţă (27.197) şi Gavril (22.058). Motiv de sărbătoare este şi pentru cei care poartă numele Gavrilă (8.131), Mihnea (6.786), Gabi (4.047), Mihalache (2.544) şi Mişu (1.632).Cele mai frecvente prenume ale femeilor sărbătorite în această zi sunt Mihaela (351.150), Gabriela (218.815), Mihaiela (6.595), Gabi (3.5189) şi Găbiţa (159).