36 de ani de la cutremurul devastator din 4 martie 1977

Pe data de 4 martie,se împlinesc 36 de ani de la cutremurul devastator din 4 martie 1977, când România a pierdut 1578 de oameni, majoritatea din Bucureşti, au fost 11.300 de răniţi, 32.900 de clădiri prăbuşite și 35.000 de persoane rămase fără adăpost. Printre cei uciși de cutremur s-au numărat și câteva personaje marcante ale culturii românești: actorul Toma Caragiu, poetul Anatol E. Baconski, scriitorul Mihai Gafița, regizorul Alexandru Bocăneț sau cântăreața Doina Badea sunt doar câțiva dintre artiștii români care au și-au pierdut viața atunci.Coşmarul unui cutremur devastator există în mintea fiecăruia dinte noi. Nimeni nu ştie cu exactitate când se va întâmpla. Nimic nu-l poate opri. Amintirea imaginilor terifiante provocate de cutremurul din ’77 este încă vie în mintea multor români: groaza din priviri, urletul pământului, întunericul, disperarea, trupurile sfârtecate, fiinţe dragi pierdute pentru totdeauna sub dărâmături, agoniseala de o viaţă transformată într-un morman de moloz. Cine ne poate da primul semn ,nimeni alţii decât prietenii noștri, necuvântători.Șobolanii ies primii din ascunzători.Se știe că în 1977, cu puțin timp înainte de producerea seismului, din subsolurile blocurilor situate în centrul Capitalei ieșiseră mii de șobolani, care fugeau îngroziți printre picioarele trecătorilor. Mulți s-au speriat și credeau că vine sfârșitul lumii. Animalele presimt cel mai bine evenimentele seismice ce vor urma şi ar trebui ţinut seama de comportamentul lor. Cei mai probabili factori la care reacţionează unele vieţuitoare înaintea cutremurelor puternice sunt: variaţiile temperaturii solului, infrasunetele şi variaţiile câmpului electromagnetic. Cu 12 ore înainte de catastrofalul cutremur din 4 martie 1977, la suprafaţa pământului au apărut foarte multe râme, cu toate că, în acea perioadă, n-au fost ploi. Pe câmpuri au fost găsiţi mulţi şerpi îngheţaţi. Popândăii erau foarte agitaţi, vacile, şi în special viţeii, fugeau de colo-colo, panicați. Cu vreo trei ore înainte de seism, şobolanii s-au strâns în grupuri, neglijând complet prezenţa oamenilor. Cu o oră sau două înainte de nenorocire, porumbeii erau speriaţi şi zburau haotic, mulți dintre ei ciocnindu-se în aer. Cine a trăit acele momente de groză, își poate aminti. Seismul din 4 martie ’77 a avut consecinţe dramatice: 1500 de victime omeneşti, majoritatea din Bucureşti, 11.300 de răniţi, 32.900 de clădiri prăbuşite, 35.000 rămase fără adăpost.Cu 10-15 minute înainte de seism, calculatoarele de la Centrul de calcul al Ministerului Transporturilor și Telecomunicațiilor au început să dea erori după erori.Conform unui studiu realizat de Consiliul General al Capitalei la care au participat și specialiști din cadrul Ministerului de Interne și Locuinței, 450.000 de persoane, adică aproape un sfert dintre locuitori, ar avea de suferit în cazul unui cutremur ca acela din 1977, iar la 23.000 de clădiri s-ar produce avarii serioase. Totodată, peste 6500 de oameni și-ar pierde viața. Cel mai afectat ar fi centrul istoric. Se estimează că 40% din clădirile afectate ar fi acelea cu un etaj. Conform unei hărți seismice a Capitalei, cele mai afectate zone în cazul unui cutremur ar fi Casa Presei Libere, Aeroportul Otopeni, Băneasa, Pipera și cartierul Pantelimon. Următoarele cartiere care ar resimți puternic dezastrul ar fi: Militari, Panduri, Drumul Sării, iar cele mai ferite ar fi zonele situate de-o parte și de alta a Dâmboviței, Metalurgiei, IMGB și Ferentari.