Ajunul Bobotezei cu post negru şi tradiţii. Creştinii pe stil nou se pregătesc, sâmbătă, 5 ianuarie de sfârşitul sărbătorilor de Crăciun şi de Anul Nou cu o zi de post negru

Creştinii pe stil nou se pregătesc, sâmbătă, 5 ianuarie de sfârşitul sărbătorilor de Crăciun şi de Anul Nou cu o zi de post negru: este Ajunul Bobotezei.În Ajunul Bobotezei biserica a rânduit pentru creştinii practicanţi post negru: nu se mănâncă şi nu se bea nimic. Canonul I al Sf. Teofil al Alexandriei statuează că de Ajunul Bobotezei se ajunează total, iar a doua zi se ia Agheasmă Mică, desigur pe nemâncate.Postul Ajunului Bobotezei datează cam din secolul al IV-lea, pe vremea când catehumenii (adulţii care se pregăteau de Botez) ţineau post şi se rugau timp de 40 de zileDupa botez, proaspăt creştinaţi, aveau îngăduinţa să participe pentru prima dată la liturghia credincioşilor şi să se împărtăşească. Creştinii postesc pentru a putea lua cu vrednicie din Agheasma Mare.În unele regiuni, creştin-ortodocşii iau Agheasma Mare timp de nouă zile de la Bobotează.Ajunul Bobotezei este o zi prielnicã şi obiecuirilor păgâne: farmece, descîntece, magii albe şi negrece.Se spune că celor care postesc de Ajunul Bobotezei le merge bine tot anul.Conform unor tradiţii populare, de Ajun preotul nu trebuie apărat de cîini, pentru că e rãu de moarte.Cenuşa din sobã şi gunoiul din casã se strâng dimineaţa pentru a fi presărate primăvara pe câmpul pentru roade, ca să le ferească de prãdãtori.Există credinţa potrivit căriea în dimineaţa de Ajunul Bobotezei dacă pomii sunt încărcaţi cu promoroacã, vor avea rod bogat.Este frecvent întâlnită superstiţia potrivit căreia, animalele din grajd vorbesc, la miezul nopţii din Ajunul Bobotezei, despre locurile unde sunt ascunse comori.De Ajun, nu sunt admise certurile în casã şi nu se dă nimic cu împrumut, nici mãcar jăratec.Se spune că în seara de Ajun se poate afla cât va trăi fiecare dintre membrii familiei. La miezul nopţii, se iau cãrbuni din vatrã şi se denumeşte fiecare cu numele membrilor familiei. Se crede cã primul care va muri va fi cel al cãrui cãrbune se va stinge mai repede, ia cel mai longeviv va fi cel al cãrui cãrbune se va stinge ultimul.În Ajunul Bobotezei, în ziua de Bobotează, De Sfântul Ioan Botezătorul şi opt zile dupã aceea, nu se spalã rufe, pentru cã apele sunt sfinţite.Superstiţia cea mai des întâlnită este cea care spune că în noaptea de Boboteazã, tinerele fete îşi viseazã ursitul. Ele îşi leagã pe inel un fir roşu de mãtase şi o un fir de busuioc, pe care le pun sub pernã. Bãiatul pe care-l vor visa va fi cel cu care ce vor căsători.Fetele care cad pe gheaţă în de Boboteazã,se crede, că sigur se vor mãrita în acel an.Tradiţia cere ca de Ajunul Bobotezei în camera cea mai gãtitã a casei „camera de curat”, să se aşeze o masă. Sub faţa de masă se pune fîn iar în colţuri un bulgãre de sare. Deasupra, se pun cel puţin 12 feluri de mîncare, colivã, grîu pisat, fiert, îndulcit cu miere şi amestecat cu nucã pisatã – bob fiert, fierturã de prune, sarmale, borş de fasole albã, în care se fierb colţunaşi mici, umpluţi cu ciuperci, borş de peşte, peşte prăjit, plãcinte de post umplute cu tocãturã de varzã acrã, plãcinte cu mac, dulciuri de post. Cu aceastã masã încãrcatã este aşteptat preotul cu Botezul. După sfinţirea bucatelor de către preotul care vine cu Iordanul, familia se aşază la masã, resturile de la bucate fiind adãugate în hrana animalelor, pentru a fi protejate de boli şi ca sã fie bune de prăsilă tot anul.Se mai spune că ajunul Bobotezei este cea mai geroasă zi a anului şi că în această noapte viitorul poate fi citit în oglindă.