Pe 5 ianuarie, creștinii din întreaga țară sărbătoresc Ajunul de Bobotează, Boboteaza este în ziua imediat următoare, pe 6 ianuarie , urmată de o altă mare sărbătoare Sfântul Ioan, pe 7 ianuarie. În calendarul bisericesc vedem că de la Naşterea Domnului (25 decembrie) şi până la Botezul Domnului (6 ianuarie), singura zi de post rânduită de Biserică este în Ajunul Bobotezei (5 ianuarie).
Joi, 6 ianuarie, Boboteaza, dedicată purificării mediului înconjurător, în special sfinţirii apelor.
Agheasma Mare se săvârşeşte atât în Ajunul Bobotezei, când se sfinţeşte apa cu care preoţii binecuvântează casele credincioşilor, cât şi în ziua Botezului Domnului, pentru credincioşii care vor duce agheasma în case şi gospodării.
Conform rânduielilor din Biserica Ortodoxă, dacă Ajunul Botezului Domnului cade în timpul zilelor săptămânii atunci în ziua de Ajun se oficiază Liturghia Sfântului Vasile Cel Mare unită cu Vecernia praznicului Botezului Domnului, iar în ziua sărbătorii Epifaniei se oficiază Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur.
În ajunul Bobotezei, preotul va trece pe la toate casele cu „Iordanul” sfințind atât gospodăriile, cât și pe locuitorii acestora.
Credincioşii ortodocşi, catolici şi greco-catolici sărbătoresc, joi, Boboteaza, care marchează ultima zi din ciclul sărbătorilor de iarnă, dedicată purificării mediului înconjurător, în special sfinţirii apelor.
Tradiţia populară mai spune că Ajunul Bobotezei este cea mai geroasă zi a anului şi că în această noapte viitorul poate fi citit în oglindă.
Superstițiile din Ajunul Bobotezei, legate de vreme:
- Dacă în ajunul Bobotezei e brumă pe pomi, vor fi poame multe;
- Dacă în ajun de Bobotează picură din streașină atunci va fi o vară ploioasă;
- Dacă ajunul Bobotezei este unul ploios atunci va fi un an ploios;
- În direcția în care va stropi preotul cu busuiocul muiat în ageasmă, de acolo vor veni ploile de peste an;
- Dacă în ajunul Bobotezei, când preotul umblă cu “Iordanul” prin sate, îi va scârți zăpada sub picioare, atunci va fi un an bogat și rodnic.
Tot în ajun de Bobotează fetele mari pot să-și afle ursitul. Ele vor trebui sa fure sau să ceară de la preot un fir de busuioc sfințit pentru a-l pune noaptea sub pernă. Se spune că peste noapte vor visa chipul celui sortit.
Tot pentru a-l vedea în vis pe cel sortit, fetele mari trebuie să-și pună pe degetul inelar un fir de mătase roșie și un firicel de busuioc.
În vremurile mai îndepărtate fetele tinere și femeile necăsătorite puneau busuioc la streașina casei, iar dacă, a doua zi, îl gaseau plin de chiciură, însemna că se vor mărita cu un băiat bogat.
Ajunul Bobotezei face parte din categoria posturilor de o zi din cursul anului bisericesc, alături de Înălțarea Sfintei Cruci, la 14 septembrie, de Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, la 29 august, și de Ajunul Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos, 24 decembrie.