Noua Lege a învățământului superior le permite rectorilor în exercițiu să-și păstreze funcția timp de încă două mandate de câte cinci ani, metodologia reia, în mare parte, prevederile vechiului regulament în acest sens – Metodologia-cadru din 2015, introdusă de fostul ministru Sorin Cîmpeanu.
O schimbare-cheie apare în cazul limitelor de vârstă pentru cei care ocupă poziții de conducere, în contextul în care noua Lege a învățământului superior le permite rectorilor în exercițiu să-și păstreze funcția timp de încă două mandate de câte cinci ani.
Astfel, vechea metodologie din 2015 prevedea, la art. 17 (1): “Au dreptul de a ocupa una dintre funcțiile de conducere prevăzute la art. 9-12, 15 şi 16, prin alegeri sau concurs, după caz, persoanele care nu au împlinit vârsta de pensionare”. Funcțiile de conducere respective sunt cele de director de departament, decan, prodecan, rector, prorector, director al Consiliului pentru studii universitare de doctorat.
Această limitare dispare în noua metodologie prin introducerea unui răgaz de 5 ani după atingerea vârstei de pensionare. Noua metodologie nu mai vorbește despre exercitarea “dreptului de a ocupa” o funcție de conducere, ci despre o limitare a “dreptului de a candida”, pentru persoanele care și-au păstrat calitatea de titular în învățământ/cercetare timp de 5 ani după împlinirea vârstei de pensionare:
Art. 4 (6): “Nu au dreptul de a candida pentru una din funcţiile de conducere prevăzute la alin (2), prin alegeri sau concurs, după caz, persoanele care au beneficiat mai mult de 5 ani de la data împlinirii vârstei de pensionare, de menținerea calității de titular în învățământ și/sau în cercetare cu de toate drepturile și obligațiile ce decurg din această calitate.”
Funcțiile menționate sunt: rectorul, prorectorii, directorul general administrativ și el adjunct, decanul, prodecanii, directorul de departament, director CSUD, director de filială, de extensie universitară, de școală doctorală. Cineva care, de exemplu, candidează pentru funcția de conducere chiar înaintea vârstei de pensionare, iar apoi înaintea pragului de 5 ani de la data împlinirii vârstei de pensionare, poate ocupa acea funcție până la 10 ani după împlinirea vârstei respective.
Potrivit Legii 199/2023 a învățământului superior, statutul de titular poate fi păstrat de un cadru didactic sau de cercetare, la cererea acestuia, până la finalul anului universitar în care acela împlinește vârsta de pensionare – 65 de ani (Art. 219.1). Există însă posibilitatea de menținere a calității de titular după vârsta de pensionare, pe baza unei evaluări anuale, atunci când universitatea nu poate acoperi normele cu titulari:
Art. 219 – Legea învățământului superior
“(1) Personalul didactic și de cercetare se pensionează la împlinirea vârstei de 65 de ani. La cererea cadrului didactic, se poate menține statutul de titular până la finalul anului universitar în care împlinește vârsta de pensionare.
(2) Senatul universitar din instituțiile de învățământ superior de stat, particulare și confesionale, în baza criteriilor de performanță profesională și a situației financiare, poate decide continuarea activității unui cadru didactic sau de cercetare după pensionare, în baza unui contract pe perioadă determinată de un an, cu posibilitatea de prelungire anuală conform cartei universitare, fără limită de vârstă.
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în cazul în care instituțiile de învățământ superior nu pot acoperi normele cu titulari, pot hotărî menținerea calității de titular în învățământ și/sau în cercetare, cu toate drepturile și obligațiile ce decurg din această calitate, pe baza evaluării anuale a performanțelor academice, după o metodologie stabilită de senatul universitar.
(4) Senatul universitar poate decide conferirea titlului onorific de profesor emerit, pentru excelență didactică și de cercetare, cadrelor didactice care au atins vârsta de pensionare.”
Noua lege prevede că rectorii pot avea două mandate de câte cinci ani la conducerea universităților, dar regula nu se aplică retroactiv, ceea ce înseamnă că persoane care au ocupat și până acum funcția de rector au posibilitatea să rămână în funcție timp de încă două mandate.
Regula celor două mandate este reluată în proiectul noii metodologii pentru alegerea conducerii universităților:
“Art. 8
(1) Durata unui mandat pentru membrii în structurile de conducere din instituțiile de învățământ superior prevăzute la art. 4 alin. (1) şi toate funcţiile de conducere prevăzute la art. 4 alin. (2) este de 5 ani.
(2) O persoană nu poate ocupa funcția de rector la aceeași instituție de învățământ superior de stat pentru mai mult de două mandate.
(3) În calculul numărului maxim de mandate prevăzut la alin.(2) se iau în considerare și mandatele de 5 ani incomplete, întrerupte în urma demisiei, demiterii sau suspendării.”
Aceasta înseamnă că persoane care au ocupat până acum funcția de rector o vor putea face timp de încă 10 ani
Urmărește Partener TV și pe Google News