În urmă cu 30 de ani, în 20 mai 1990, exact în Duminica Orbului, au avut loc primele alegeri prezidențiale și parlamentare după căderea comunismului. Alegerile prezidenţiale şi cele parlamentare s-au desfăşurat în baza Decretului-lege nr. 92/1990, votat la 14 martie 1990 de Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională – organism provizoriu de conducere, înfiinţat după căderea regimului comunist.
Decretul-lege nr. 92 din 14 martie 1990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui României cuprindea în acelaşi text legislativ atât alegerile prezidenţiale, cât şi pe cele parlamentare. Ultimul articol al Decretului-lege abroga Legea electorală a Republicii Socialiste România nr. 67/1974, potrivit cdep.ro. Ziua desfăşurării celor două scrutine simultane a fost, astfel, stabilită prin decret, pentru 20 mai 1990.
Decretul s-a aplicat doar primelor alegeri parlamentare şi prezidenţiale, cele din 20 mai 1990, având în vedere că după adoptarea Constituţiei în 1991, Parlamentul a fost cel care avea să adopte şi să elaboreze o lege electorală în concordanţă cu principiile şi instituţiile consacrate prin legea fundamentală.Deputatul PSD, Claudiu Gilia a făcut o scurtă radiografie a acestor alegeri din 20 mai 1990:”Astăzi se împlinesc 30 de ani de la primele alegeri parlamentare și prezidențiale după perioada comunistă. Ele au reprezentat primul exercițiu democratic, după ani în care formalismul electoral, lipsa reală a voinței populare au reprezentat coordonatele alegerilor.
„Alegerile din 1990 au un caracter de unicitate în istoria electorală a României. Au fost considerate de doctrinari drept „alegeri atipice” (Radu Alexandru) în mod special pentru rezultatele produse.O serie de elemente converg către această trăsătură:
Numărul foarte mare de cetățeni care au participat la vot, scrutinul fiind unul de masă: 14.825.017 – pentru alegerea Adunării Deputaților; 14. 825.764 – pentru alegerea Senatului; 14.826.616 – pentru alegerea Președintelui României.
Numărul foarte mare de competitori electorali pentru alegerile legislative: 72 de competitori electorali, la care s-au adăugat și candidații independenți;
Numărul redus de candidați la alegerile prezidențiale: ION ILIESCU – Frontul Salvării Naționale; RADU CÎMPEANU – Partidul Național Liberal; ION RAȚIU – Partidul Național Țărănesc Creștin și Democrat.
Legea nu stabilea un prag electoral, însă era necesar pentru validarea alegerilor ca prezența la vot să fie de cel puțin 50%+1 dintre alegătorii înscriși în listele electorale din fiecare circumscripție electorală.
9 organizații ale minorităților naționale au fost reprezentate în Parlament.
Alegerile au fost câștigate detașat de Frontul Salvării Nationale.
În Parlament au fost reprezentate 27 de formațiuni politice și un independent (deputatul Antonie Iorgovan).
Parlamentul era disproporționat din punct de vedere al raporturilor putere-opoziție. FSN fiind partidul hegemonic.
Ion Iliescu a câștigat detașat alegerile prezidențiale din primul tur, cu un procent de 85,07%. În timp ce reprezentanții partidelor istorice au obținut procente modice: – Radu Cîmpeanu – 10.64%;- Ion Rațiu – 4,29%.
Din primul Parlament după Revoluția din 1989 au făcut parte 12 parlamentari dâmbovițeni:
SENAT
1. DIMA EMIL – FSN
2. IURCU MIHAIL – FSN
3.SIMION ADRIAN – FSN
ADUNAREA DEPUTAȚILOR
1. ALBU GHEORGHE – FSN
2.BOȘTINARU VICTOR – FSN
3. DUMITRACHE CONSTANTIN – FSN
4. DIMITRU ELENA- FSN
5. MIHĂLACHIOIU MARIUS – FSN
6.PĂTRAȘCU BOGDAN – FSN
7. SILISTRARU ADRIAN
8. STAICU CONSTANTIN DAN DORIN – FSN
9. ANDREESCU CONSTANTIN – PNL
La 30 de ani de la primele alegeri democratice, sistemul electoral românesc cunoaște modificări continue, ceea ce nu poate crea decât incertitudine juridică, instabilitate și inflație legislativă, dar și creșterea absenteismul electoratului.Cred cu tărie în nevoia codificării în acest domeniu. Personal, am militat permanent pentru elaborarea unui Cod electoral.” , a scris pe pagina de facebook, deputatul Claudia Gilia.
