Gura Târgului tot vorbeşte despre ,,Vătaful” judeţului care se pare că în ultimele zile, vrea cu orice preţ să-şi ia rolul în serios, deşi nu ştie că este vorba doar de o chestiune de timp şi va trece la capitolul amintiri.
Totuşi, trebuie să-i aducem aminte ,,Vătafului” că judeţul nostru nu se numără printre puţinele şi cele mai importante vetre căluşereşti din ţară unde se practică “Căluşul”.
Înţeleg că ,,Vătaful ” judeţului ar vrea să calce pe urmele vătafului care conduce Ceata de Căluşari. Au fost cazuri în care vătaful din obiceiul “Căluşul” a condus ceata 30-40 de ani, faima lor păstrându-se peste generaţii, cam asta se pare că îşi doreşte şi ,,Vătaful ” judeţului dar nu se va întâmpla nici în vise.
Vătaful din obiceiul “Căluşul” este de regulă cel care conduce, coordonează, instruieşte formaţia, acceptă sau elimină căluşarii din ceată. În ultimele zile, cam asta face şi ,,Vătaful ” judeţului, încearcă să elimine cu orice preţ oamenii care nu-i convin sau nu-i sunt pe plac, îşi elimină căluşarii care i-au fost credincioşi până mai ieri.
Şi cum vă spunem, ,,Vătaful ” judeţului nu se abate de la regulile obiceiului “Căluşul”şi îl are la braţ şi pe ,,Mutul”. Mutul din obiceiul “Căluşul” apare ca întruparea unui zeu, motiv pentru care el este de neatins.
Liber și independent ca orice zeu care poate face orice-i trece prin minte, Mutul are voie să strice după bunul plac, ordinea dansului, să facă tot soiul de giumbușlucuri, poate să-i lovească pe ceilalți călușari cu sabia de lemn pe care o poartă asupra lui și în general este liber de absolut orice constrângere la care sunt supuși ceilalți călușari.
În plus, Mutul este singurul membru al cetei care nu execută comenzile Vătafului căruia, de fapt, ca un adevărat zeu ce este, nici nu i se subordonează.
Mutul are o libertate deplină și poate face absolut orice, cu o singură excepție: în toate zilele în care umblă prin sat, n-are voie să vorbească absolut deloc. Păi da, şi ,,Mutul” judeţului se crede un adevărat zeu, nu execută comenzile ,,Vătafului”,nici nu i se subordonează Vătafului judeţului, ba din contră în unele situaţii îi dă tot felul de idei năstruşnice ,,Vătafului” , făcând probleme celor care nu-i sunt pe plac şi nici nu vorbeşte. Corect! Ce ar putea avea de discutat o persoană divină cu muritorii de rând?
De lângă ,,Vătaful” şi ,,Mutul” judeţului nu lipsesc ielele-zânele rele din mitologia românească ca fiind foarte frumoase, îmbrăcate în veşminte vaporoase sau pur şi simplu goale. Ielele din peisajul dâmboviţean nu sunt atât de frumoase dar i-a luat minţele ,,Vătafului”şi nu ştie ce mai face.
Pe acestă cale, sugerăm conducerii Centrului Judeţean de Cultură Dâmboviţa să facă tot posibilul şi până la sărbătoarea Rusaliilor ce vine îndată după Paşti, să reuşească că reînvie tradiţia faimosului joc al Căluşarilor, dans ritual care vine de la săritul peste foc pentru a scăpa de iele, zânele rele.
Dansul Căluşarilor este cunoscut că fiind remediul pentru vindecarea unui suflet care a privit “Dansul Ielelor ” ce i-a luat minţile. Dansul Căluşarilor este un dans păstrat din vechimi şi care urmăreşte să îndepărteze vraja picurată peste cel sedus şi să pună pe fugă ielele.