Puţine mai sunt localităţile din Dâmboviţa unde tinerii practică acest obicei-Iordanul . Potrivit tradiţiei iordănitorii se împart în cete şi pleacă cu botezul din casă-n casă.
Acest obicei încheie ciclul sărbătorilor de iarnă. Iordănitorii, înarmaţi cu busuioc şi apă sfinţită trec din casă în casă şi botează toate gazdele. Bătrânii spun că acest obicei se păstrează din moşi strămoşi şi nimeni nu îi ştie începuturile.
În dimineaţa zilei de Sfântul lon, iordănitorii merg din curte în curte şi botează gazdele, iar unde există şi un Ion, acesta este aruncat de câteva ori în sus. Iordănitorii sunt primiţi cu un pahar de vin dar şi cu bani.
Ziua de Sfântul lon este o zi de bucurie, iar cine nu se veseleşte în această zi va fi trist tot timpul anului
Se ştie din tradiţia populară că Sfântul Ioan este protectorul pruncilor şi se mai ţine pentru ca pruncii să se nască sănătoşi, fără malformaţii sau diformi.
Totodată, ziua de Sfântul lon este o zi de bucurie, iar cine nu se veseleşte în această zi va fi trist tot timpul anului.
Unii oameni serbează ziua de Sfânt Ion pentru ca Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc şi animalele de fiarele sălbatice.
Tradiţia ne spune că în dimineaţa zilei de Sfântul lon fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi feriţi de boli în decursul anului.
