16 august, Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilorl, la 16 iulie 2020 a fost semnat Decretul nr. 393/2020 privind promulgarea Legii pentru declararea zilei de 16 august ca Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.
Textul Legii nr. 134/2020 pentru declararea zilei de 16 august ca Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 626 din 16 iulie 2020.
”În semn de conştientizare de către cetăţenii români a violenţelor şi persecuţiilor la care au fost şi sunt supuşi şi astăzi creştinii în lume se iluminează în roşu, între orele 20.00-24.00, următoarele clădiri: Parlamentul, Guvernul, sediile autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, Arcul de Triumf şi Palatul Mogoşoaia”, se arată în articolul 2 al legii.
Potrivit articolului 3, cu prilejul acestei zile se pot organiza manifestări publice şi pot avea loc slujbe religioase, în locurile în care se desfăşoară evenimente comemorative autorizate, conform legii.
16 August, Sfinții Martiri Brâncoveni, canonizați acum 30 de ani, în anul 1992, uciși la Constantinopol acum 308 ani, de praznicul Adormirii Maicii Domnului, 15 august 1714.
Palatul Brâncovenesc Potlogi
Construit de domnitorul Constantin Brâncoveanu în anul 1689, Palatul Brâncovenesc de la Potlogi reprezintă cel mai autentic şi mai preţios monument de arhitectură civilă românească medievală, deoarece păstrează nealterate înfăţişarea şi proporţiile iniţiale. Planul palatului este expresiv, îmbinând rolul de locuinţă cu cel de reşedinţă domnească somptuoasă – subliniat prin creşterea numărului şi dimensiunilor camerelor cu destinaţie aulică şi prin sporirea bogăţiei elementelor decorative, în acord cu noile veleităţi, gustul şi pretenţiile domneşti.
Complexul monumental, care se întinde pe o suprafață de 23.000 de metri pătrați, este alcătuit din poarta de intrare, încăperile corpului de gardă, locuinţele slujitorilor curţii, cuhnia, droşcăria, vechea casă boierească și, evident, cel mai important, palatul. Alături se află biserica, înălțată tot de voievod, în 1683, pe când era mare spătar.
Ansamblul este format dintr-o incintă dreptunghiulară, compartimentată în trei curți, separate prin șiruri de clădiri cu portice și ziduri: curtea de primire, curtea slujitorilor şi grădinile. Cea mai întinsă dintre curţi este curtea de primire, de formă aproape pătrată, ce se întinde de la intrare până la faţada de sud a palatului. Curtea de serviciu, sau a slujtorilor, era drepunghiulară și ceva mai scurtă. Era situată la stânga celei principale şi avea accesul pe latura de vest a incintei. Cea de a treia curte, care forma grădina, cuprinde toată partea de nord (circa 2/3 din incintă), inclusiv clădirea palatului, până în lunca Sabarului.
Urmărește Partener TV și pe Google News
