Bujorul, simbolul veteranilor Armatei Române, este sărbătorit în fiecare an, pe 15 mai,din anul 2015 iar specialiştii se străduiesc să adune toate semnăturile pentru ca bujorulsă devină floare națională.
Comunitatea Bujorul Românesc organizează anual o campanie de conștientizare prin care promovează floarea ca element reprezentativ pentru cultura și tradiția românilor.
De-a lungul anilor, s-a alăturat, în promovarea bujorului românesc ca floare națională, companii care au expus bujorul în luna mai în diferite forme de activări, celebrități și persoane reprezentative pentru mediul din care fac parte care au devenit ambasadori pentru bujorul românesc.
Parteneri strategici care susțin acest demers : Comunitatea „La blouse roumaine” , Ministerul Apărarii Naționale, Asociatia Antreprenorilor în Domeniul Floristic, Confederatia Nationala pentru Antreprenoriat Feminin, Asociația Română pentru Protocol și Ceremonial, Stiloul Creativ și Asociatia Invictus.
Înfloreşte zece zile în luna mai
Bujorul înfloreşte în luna mai, iar perioada de florescenţă durează aproximativ zece zile. Jumătatea lunii mai este perioada în care Pădurea de la Troianul atrage zeci de vizitatori, curioşi să vadă cum arată cea mai rară specie de floare din România, unicat în Europa.
Bujorul românesc este o plantă ierboasă cu o tulpină neramificată de aproximativ 50 de centimeri pe care se găsesc frunze compuse, sectate sau dinţate. Floarea are culoarea roşu aprins şi numără 5-6 sau 7-11 sepale mari şi frumoase.
Răsare spontan în câteva regiuni ale ţării, cum ar fi Măcin şi Babadag-Tulcea, Troianul-Teleorman, Comana-Giurgiu, Zau de Câmpie-Mureş, Pleniţa-Dolj sau Stoicăneşti-Olt. Cu cele 5 specii spontane şi 3 specii cultivate, bujorul are circa 100 varietăţi şi soiuri. Prima dintre ele, bujorul românesc (Paeonia peregrina varianta romanica sau Paeonia peregrina Miller – în enciclopedia florei), creşte cu deosebire în sud-estul ţării.
Bujorul românesc are frunze în formă de lance, o floare cu petale de un roşu-sângeriu şi un miez galben. Parfumul său aminteşte de trandafirul suflat de vânt şi rumenit de soare. Bujorul românesc este astăzi o specie aflată pe cale de dispariţie. În păduri, bujorul românesc îşi dezvăluie farmecul la mijlocul lunii mai.
Legendele bujorului
Bujorul este considerat simbol al prosperităţii şi luxului şi apare în mitologia greacă. Numele latin al plantei ”paeon” vine de la doctorul Paeon din mitologia greacă. Se spune că, în perioada războiului Troian, Ares a fost rănit în lupta cu Diomede. Doctorul Paeon, pus de Zeus, l-a videcat folosind un extract de plante şi lapte. Tot Paeon l-a vindecat cu ajutorul plantelor miraculoase pe Hades, rănit de o săgeată a lui Heracle. Zeii au comandat uciderea lui Paeon, iar Zeus ca să îl salveze l-a transformat într-o floare:paeon, bujorul de astăzi.
Românii au dezvoltat o serie de superstiţii despre floarea rară care i-a însoţit de-a lungul istoriei. Se spune că cei care rup florile de bujor vor fi atacaţi de ciocănitori. Deşi este atestat faptul că bujorul este toxic şi nu are proprietăţi tămăduitoare, există o veche superstiţie potrivit căreia planta prinde proprietăţi miraculoase dacă rădăcina este culeasă noaptea.
