JavaScript must be enabled in order for you to see "WP Copy Data Protect" effect. However, it seems JavaScript is either disabled or not supported by your browser. To see full result of "WP Copy Data Protector", enable JavaScript by changing your browser options, then try again.

Widgetized Section

Go to Admin » Appearance » Widgets » and move Gabfire Widget: Social into that MastheadOverlay zone

În premieră, pe 2 Aprilie 2019, se sărbătoreşte Ziua Instituţiei Prefectului

Autor:

Data: 1 aprilie 2019, 12:08


Pentru prima dată, în acest an, pe 2 aprilie, este sărbătorită Ziua Instituţiei Prefectului. Această zi a fost instituită prin Legea nr. 348/2018 și constituie un prilej important de „recunoaștere a rolului și meritelor pe care Instituția Prefectului le-a avut de-a lungul timpului la dezvoltarea țării din punct de vedere economic, cultural și social”, cum spune legiuitorul.

Totodată, Instituţia Prefectului împlineşte pe data de 2 aprilie, 155 de ani de la înfiinţare, în România noţiunea de „prefect” fiind întâlnită în Muntenia şi Moldova încă dinainte de Unirea Principatelor (1859), chiar dacă cei care o reprezentau purtau denumirea „ispravnici de judeţe” sau „ispravnici administratori”. În conformitate cu Legea comunală din 1 aprilie 1864 şi Legea pentru înfiinţarea consiliilor judeţene, din 2 aprilie 1864, care prevedea că „prefectul, cap al administraţiei judeţene, dirige toate lucrările acestei administraţiuni, îi execută hotărârile consiliului judeţean”   se certifică înfiinţarea Instituţiei Prefectului în România în urmă cu 155 de ani.

Legea nr. 5 din 19 iulie 1990 privind administrarea judeţelor, municipiilor, oraşelor si comunelor până la organizarea de alegeri locale este actul normativ care a reintrodus în administraţia publică românească, prefectura ca organ al administraţiei publice.

În perioada anilor ’90 Guvernul în hotărârile emise a utilizat alternativ noţiunile de prefecturi judeţene sau primării judeţene. Prin Legea nr. 10 din 29 ianuarie 1991 prefectului i se stabileşte calitatea de ordonator principal de credite al bugetului local la nivel de judeţ.

Evoluţia prefectului şi a prefecturilor este strâns legată de dezvoltarea, organizarea şi racordarea administraţiei publice româneşti la principiile administraţiei moderne, europene.

Prin Legea 69/1991, prima lege a administraţiei publice locale de după 1989, se stabilesc ca baze ale organizării administraţiei publice locale principii fundamentale ale administraţiei, enunţându-se pentru prima dată în legislaţia României post-comuniste principiile autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilitătii autorităţilor administraţiei publice locale si consultării cetăţenilor în problemele locale de interes deosebit.

În legea sus-menţionată, pe fondul organizării pe aceste principii a administraţiei publice în unităţile administrativ-teritoriale, regăsim reglementările care conturează şi prefigurează rolul, locul şi regimul juridic al instituţiei prefectului de astăzi. Rezervându-i un capitol special în lege, legiuitorul de la 1991 îi stabileşte prefectului, în mod explicit, calitatea de reprezentant al Guvernului precum şi atribuţiile şi competenţele pe care urma să le exercite.

Practic, fostele Prefecturi judeţene, autorităţi ale administraţiei publice locale de stat sunt desfiinţate în condiţiile Legii nr. 69/1991, dar în acelaşi timp stau la baza creării a două noi organisme ale administraţiei publice din judeţe, aflate de acum încolo într-un raport de colaborare, Consiliul Judeţean ca autoritate de nivel judeţean care coordonează activitatea consiliilor locale în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean şi Prefectul, ca reprezentant al Guvernului în teritoriu.

 De la acest moment, prin prisma atribuţiilor conferite prefectului, deşi neprevăzute expres în textul legii, putem vorbi de existenţa legală a unui control specific şi necesar într-o administraţie descentralizată – tutela administrativă. Într-o evoluţie care poate fi considerată lentă, dar care corespunde evoluţiilor înregistrate în societatea românească de după 1989 în ansamblul ei, administraţia publică în general şi instituţia prefectului, în special, face un pas înainte odată cu Legea 24 din 12 aprilie 1996 pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 69/1991 şi nu în ultimul rând odată cu noua lege a administraţiei publice locale nr. 215/2001. Aceste legi, şi în special Legea nr. 215/2001, evidenţiază în mod definitoriu, rolul şi locul instituţiei prefectului în cadrul sistemului autorităţilor administraţiei publice, subliniind necesitatea unui act normativ dedicat prefectului, prefigurând astfel adoptarea de către Parlamentul României a Legii organice nr. 340 din 21 iulie 2004 privind instituţia prefectului.

În România, un prefect este reprezentantul Guvernului la nivelul județelor. Instituția condusă de acesta se numește prefectură.

Instituțiile prefectului au rolul de a îndeplini atribuțiile și prerogativele conferite prefectului prin Constituția României, Legea administrației publice locale nr. 215/2001 și Legea nr. 340/2004 privind instituția prefectului. Conform prevederilor Legii nr. 340/2004 prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local și conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrative – teritoriale.

Până la data de 1 ianuarie 2006, prefecții erau oameni politici cu carnet de membru de partid. Odată cu intensificarea procesului de integrare în Uniunea Europeană se impunea depolitizarea acestei instituții după modelul francez.

De la 1 ianuarie 2006, prefecții și-au pierdut statutul de demnitari și au devenit înalți funcționari publici. De asemenea, prefecții au fost obligați să demisioneze din partidele politice din care făceau parte. Prefecții și subprefecții sunt numiți în funcție de Guvern, dintre membrii corpului înalților funcționari publici. Funcția publică de secretar general al prefecturii s-a transformat în funcția publică de subprefect.

Ziua Instituţiei Prefectului reprezintă un moment aniversar ce ne oferă ocazia de a  exprima respectul faţă de prefecţii judeţului Dâmboviţa, pentru modul în care au ales să-şi facă datoria, servind interesul naţional pentru a promova o imagine credibilă şi coerentă a instituţiei pe care  au reprezentat-o  sau o reprezintă :

„ În virtutea atribuțiilor și prerogativelor conferite prin lege, Instituția Prefectului – Județul Dâmbovița este interesată să asigure  dezvoltarea și eficientizarea unei activități de calitate a aparatului de specialitate, în sprijinul cetățenilor acestui județ, în vederea oferirii unor servicii moderne și eficiente care să respecte transparența, legalitatea și profesionalismul. „ acesta este mesajul actualului   prefect  al judeţului Dâmboviţa,   Antonel Jîjîie

Din anul 1990 şi până în zilele noastre, judeţul a fost condus de către 15 reprezentanţi numiţi de Guvern, unii având mai multe mandate

DIMA EMIL- 01.07.1990-31.10.1991

BORIGA ALEXANDRU- 31.10.1991-22.03.1993

ANTONESCU MARIN- 22.03.1993-20.08.1996

STAN ION- 20.08.1996-24.12.1996

IANCU CONSTANTIN- 24.12.1996-30.11.2000

POPA TIBERIU-30.11.2000-11.01.2001

SANDA VICTOR – 11.01.2001-22.12.2004

JEAN POPESCU- 07.01.2005-27.12.2005

POPA AURELIAN- 27.12.2005-24.03.2008

LAZĂR MIREL-NICOLAE 24.03.2008-25.02.2009

IANCU CARACOTA- 25.02.2009-11.05.2012

EMILIAN RUSU – 11.05.2012-26.10.2012

VICTOR SANDA- 26.10.2012-12.11.2014

IOAN MARINESCU- 12.11.2014-18.02.2016

ANTONEL JÎJÎIE- 18.02.2016-PREZENT

Caută în Arhivă

Selectați o dată
Selectați o categorie
Căutare cu Google