JavaScript must be enabled in order for you to see "WP Copy Data Protect" effect. However, it seems JavaScript is either disabled or not supported by your browser. To see full result of "WP Copy Data Protector", enable JavaScript by changing your browser options, then try again.

Widgetized Section

Go to Admin » Appearance » Widgets » and move Gabfire Widget: Social into that MastheadOverlay zone

Alegeri prezidenţiale 2014. Campania electorală pentru prezidenţiale începe vineri, 3 octombrie la ora 0.00

Autor:

Data: 2 octombrie 2014, 20:21

Joi, 2 octombrie 2014, vicepremierul Gabriel Oprea a susţinut o videoconferinţă cu prefecţii, cu comandanţii poliţiei, pe tema pregătirii alegerilor prezidenţiale din 2 şi 16 noiembrie. În Palatul administrativ din Dâmboviţa au participat la videoconferinţă prefectul judeţului, subprefectul, şeful poliţiei judeţene şi alte instituţii implicate în buna desfăşurare a alegerilor. Vicepremierul Gabriel Oprea le-a transmis subalternilor din teritoriu că trebuie să se concentreze pentru organizarea alegerilor pentru prezidenţiale. “Datoria noastră este ca alegerile să decurgă în respect cu Legea”, a declarat vicepremierul Oprea, care s-a arătat şi drastic: “Nu voi tolera nici o abatere! Nimeni nu-şi ia concediu de odihnă, nimeni nu are week-end!”.Gabriel Oprea a mai spus că a fost aprobat planul calendaristic pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor prezidenţiale, precum şi că “trebuie să putem preveni şi gestiona eventualele nereguli”.
Gabriel Oprea a anunţat că au fost mobilizate 30.000 de forţe de ordine din Ministerul Administraţiei şi Internelor pentru monitorizarea campaniei electorale, iar în ziua alegerilor prezidenţiale, în teritoriu, în dispozitiv, vor fi prezenţi 50.000 de angajaţi. Vicepremierul Gabriel Oprea a mai amintit faptul că la nivel naţional sunt pregătite 18.550 secţii de votare, iar peste graniţe, pentru românii din diaspora vor fi 2.940 de secţii amenajate pe lângă consulate şi ambasadele României.A mai fost precizat faptul că au fost tipărite 20.765.000 buletine de vot, şi au fost pregătite 94.720 de ştampile cu “Votat”. Într-un final, vicepremierul Gabriel Oprea a cerut echidistanţă în aplicarea Legii, indiferent de culoarea politică a celui care pune în operă legea, şi a mai precizat faptul că angajaţii MAI sunt prezenţi în teritoriu, pentru pregătirea alegerilor prezidenţiale 24 de ore din 24.Cuvântul final al vicepremierului Gabriel Oprea părea a fi fost şi unul mobilizator, dar şi unul de apel la aplicarea legii: “Rezultatul alegerilor să reprezinte voinţa electoratului!”.
Campania electorală pentru prezidenţiale începe vineri, 3 octombrie la ora 0.00
Campania electorală pentru prezidenţiale începe în noaptea de joi spre vineri, la ora 0.00, anunţă, joi, Biroul Electoral Central (BEC).Conform articolului 19.2 al legii, pe durata campaniei, edilii sunt obligaţi prin lege să asigure candidaţilor şi partidelor care i-au propus „în mod nediscriminatoriu” spaţii „corespunzătoare” pentru a se întâlni cu alegătorii. Tot primarii trebuie conform calendarului electoral – să stabilească locurile speciale pentru afişajul electoral, în care să amplaseze panouri electorale în funcţie de numărul candidaţilor. Dispoziţia primarilor în acest sens trebuie dată publicităţii prin afişare la sediul primăriei.Locurile stabilite pentru amplasarea panourilor de afişaj electoral trebuie să fie „locuri publice frecventate de cetăţeni”, astfel încât „să poată fi folosite fără stânjenirea circulaţiei pe drumurile publice şi a celorlalte activităţi din localităţile respective”.
„În prealabil, primarii sunt obligaţi să asigure înlăturarea din spaţiul public a oricăror materiale de propagandă electorală rămase de la campaniile electorale precedente”, prevede actul normativ citat.Locurile speciale pentru afişaj electoral pot fi folosite numai de candidaţii la preşedinţie şi de partidele care i-au propus, afişele electorale fiind singurele care au dreptul să apară pe respectivele panouri.Candidaţilor le este interzis să folosească locurile de afişaj de o manieră care împiedice folosirea lor şi de către restul candidaţilor. Astfel, pe un panou electoral nu poate apărea mai mult un afiş al fiecărui candidat. Actul normativ stabileşte şi dimensiunile pe care trebuie să le aibă materialele electorale care pot fi afişate pe panourile special amenajate. Astfel, posterul „nu poate depăşi” dimensiunile de 500 pe 300 de milimetri. Cele prin care se anunţă o reunine electorală au un regim special şi, în măsura în care sunt expuse pe respectivele panouri, ele nu pot depăşi dimensiunile de 400 pe 250 de milimetri.Afişarea materialelor electorale în alte locuri decât cele special desemnate şi amenajate în acest sens de primari este permisă, însă prin lege este necesar „acordul scris al proprietarilor sau, după caz, al deţinătorilor”.Legea electorală interzice afişele electorale care combină culorile „într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al altui stat.Afişele electorale nu pot fi lipite, conform legii, pe „pereţii sau pilonii de susţinere a podurilor, tunelurilor, viaductelor, pe indicatoarele rutiere, panourile de orientare şi informare rutieră, precum şi pe sistemele electronice de reglementare a circulaţiei (semafoare, n.r.)”.Legea interzice şi acţiunile electorale care să „afecteze” în vreun fel spaţiile verzi, rezervaţiile naturale sau zonele protejate ecologic. O altă interdicţie se referă la folosirea minorilor cu vârsta sub 16 ani pentru distribuirea sau lipirea de afişe sau materiale de propagandă electorală.Primarii localităţilor sunt obligaţi ca, împreună cu instituţiile de ordine publică, să asigure „integritatea” panourilor, afişelor electorale şi a altor materiale de campanie amplasate în locuri autorizate. Edilii au voie, totodată, să aprobe instalarea „unor amenajări provizorii” din care candidaţii sau susţinătorii acestora să-şi poată distribui materialele de campanie, însă doar în măsura în care acestea nu necesită restricţionarea circulaţiei maşinilor sau pietonilor prin respectivele zone.Toate dispoziţiile articolului 19,2 privind afişajul electoral trebuie respectate sub sancţiunea unei amenzi cuprinse într o mie şi 2.500 de lei.Niciun fel de mesaj electoral nu mai poate fi difuzat pe ecrane digitale amplasate în locuri publice ori private sau din maşini echipate cu megafoane după terminarea campaniei.Orice problemă legată de modul în care se desfăşoară campania electorală este de competenţa birourilor electorale judeţene, a celor din sectoarele Capitalei şi a celui pentru secţiile de votare din străinătate. Acestea soluţionează, prin decizii, plângerile cu referire la campania electorală. Rămâne la latitudinea acestora să sesizeze alte instituţii ale statului, în măsura în care, în soluţionarea unor astfel de plângeri, ajung la concluzia că se impune luarea unor măsuri administrative sau chiar aplicarea unor sancţiuni „contravenţionale ori penale”.Împotriva deciziilor acestora se pot face contestaţii la BEC, în termen de cel mult 48 de ore de la afişarea hotărârii atacate, contestarea acestorafăcând ca executarea lor să fie suspendată.”Contestaţiile cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formaţiuni politice ori a unui candidat de a-şi desfăşura campania electorală în condiţiile legii se soluţionează de Curtea Constituţională, cu votul majorităţii judecătorilor, în termen de cel mult 48 de ore de la înregistrarea lor”, se mai arată în legea electorală.Candidaţii au dreptul să-şi desemneze coordonatori de campanie în judeţe, sectoare şi pentru străinătate, pe care îi notifică BEC şi Autorităţii Electorale Permanente în cel mult 48 de ore de la data la care înscrierea candidaturii lor a rămas definitivă. Coordonatorii de campanie ai candidaţilor au rolul de a-i reprezenta pe aceştia în zonele pentru care au fost desemnaţi.Legea prevede amenzi cuprinse între 1.500 şi 4.500 de lei pentru continuarea propagandei electorale după încheierea oficială a acesteia, precum şi sfătuirea alegătorilor, în ziua votării, la sediul secţiilor de votare, în sensul ca aceştia „să voteze sau să nu voteze un anumit candidat”. Aceeaşi sancţiune este aplicabilă şi operatorilor de sondaje acreditaţi pentru realizarea de exit-poll-uri care nu respectă condiţiile stabilite de BEC, dar şi celor care aleg să vândă alcool în zona de protecţie a secţiilor de votare în ziua scrutinului.egea electorală stabileşte şi o serie de fapte considerate infracţiuni şi pedepsite, conform actului normativ, cu amendă sau chiar închisoare. Astfel, „împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoarea de la şase luni la trei ani”. O pedeapsă mai aspră este prevăzută în cazul unui „atac, prin orice mijloace, asupra localului secţiei de votare”, aceasta ridicându-se la o valoare cuprinsă între doi şi şapte ani de închisoare.Pe de altă parte, „oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze ori să nu voteze un anumit candidat” se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la cinci ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. Menţiunea legii este aceea că se consideră eligibile în sensul legii bunurile „cu valoare simbolică”, de obicei cele inscripţionate cu însemnele unei formaţiuni politice.Violarea secretului votului se pedepseşte, în principiu, cu amendă, însă legea prevede ca în cazul în care fapta a fost comisă de un membru al biroului electoral al secţiei de votare pedeapsa acestuia să poată fi chiar închisoarea de la şase luni la trei ani.Falsificarea înscrisurilor de la birourile electorale se pedepseşte şi ea cu închisoare de la unu la cinci ani, aceeaşi pedeapsă fiind aplicabilă şi în cazul înscrierii în copia de pe lista electorală permanentă a unor persoane care nu figurează în această listă.

Caută în Arhivă

Selectați o dată
Selectați o categorie
Căutare cu Google