JavaScript must be enabled in order for you to see "WP Copy Data Protect" effect. However, it seems JavaScript is either disabled or not supported by your browser. To see full result of "WP Copy Data Protector", enable JavaScript by changing your browser options, then try again.

Widgetized Section

Go to Admin » Appearance » Widgets » and move Gabfire Widget: Social into that MastheadOverlay zone

“Cazul deputatului Ion Stan” nu este un motiv de reţinut pentru Raportul privind mecanismul de verificare şi control, ori de a bloca admiterea în spaţiul Schengen.

Autor:

Data: 26 ianuarie 2013, 8:38

Am luat act la cunoştinţă şi nu fără oarecare îngrijorare că există opinii care încearcă să acrediteze ideea că prin respingerea de către Camera Deputaţilor a cererii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind încuviinţarea arestării preventive a deputatului Ion Stan, s-a cerut un motiv care “va afecta România în plan extern, în privinţa MCV şi a aderării la Schengen/’.
Cred că înainte de se fi exprimat o asemenea temere, cu nimic justificată, era oportun să se examineze, în deplină cunoştinţă de cauză, argumentele pentru care Camera Deputaţilor, ca reprezentant suprem al poporului, a considerat că justiţia se poate înfăptui prin cercetarea în starea de libertate a faptelor, cu privire la care se afirmă doar că ar exista indicii “de natură să conducă la presupunerea rezonabilă” a săvârşirii lor.
Este regretabil şi de neînţeles cum asemenea aserţiuni au fost preluate ca atare şi în unele medii diplomatice şi la Bucureşti, fără a exista minimul de reflecţie necesară în legătură cu cauzele pentru care Camera Deputaţilor a exprimat, prin votul dat, serioase rezerve cu privire la existenţa faptelor, argumentaţia şi legalitatea procedurii de instrumentare a cazului.
Nu pot să nu observ că ceea ce Excelenţa Sa, Domnul Martin Harris, ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord la Bucureşti, a scris pe Twitter, în sensul că este (…) “o veste proastă faptul că noul Parlament al României a refuzat cererea procurorilor de a ridica imunitatea unui parlamentar. Nu este un început bun” (…), s-a răspândit foarte repede în media internă şi externă, contribuind, în fapt, la impunerea şi credibilizarea unui curent de opinie defavorabil, atât Camerei Deputaţilor, cât şi prezumţiei de nevinovăţie.
Cât de departe poate fi de mine gândul că Excelenţa Sa, Domnul Martin Harris, ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord la Bucureşti nu a făcut acel gest la rugămintea sau sugestia cuiva?! Asta, deoarece nu am cunoştinţă de asemenea uzanţe diplomatice.
Această situaţie, în principal, şi motivul pentru care simt nevoia să fac precizările ce urmează, în vederea unei corecte informări a opiniei publice şi, mai cu seamă, a presei şi a mediilor diplomatice:
– Dosarul nr. 344/P/2012 în care este inculpat deputatul Ion Stan, instrumentat de Secţia de Combatere a Corupţiei din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, se bazează, în totalitate pe denunţul calomnios al unui infractor versat, aflat în conflict cu legea penală, iniţial reţinut şi încarcerat, cercetat încă din anul 2010 pentru fraude de proporţii în legătură cu traficul de medicamente. Demascarea sistemului mafiot din reţeaua de distribuţie a medicamentelor a făcut obiectul declaraţiei mele politice din 14 februarie 2012 “Traian Băsescu şi reforma sănătăţii: între ciocanul şi nicovala mafiei trasnaţionale a fraudării asigurărilor de sănătate”.
Numeroase relatări de presă şi investigaţii jurnalistice menţionează, în ceea ce-l priveşte pe denunţător, folosit de anchetatori ca agent provocator, că acesta are la activ infracţiuni ca spălare de bani, ca urmare a contrabandei cu medicamente, fraude fiscale şi bancare, transferuri de bani în străinătate, conducerea unor reţele de traficanţi şi altele asemenea.
– În desconsidesrarea legislaţiei şi a practicii europene în materia drepturilor şi garanţiilor procesuale cu privire la asigurarea unui proces obiectiv, imparţial şi echitabil acelaşi procuror şi aceeaşi autoritate juridică – Direcţia Naţională Anticorupţie – mă anchetează atât pe mine, cât şi pe denunţător, presiunea exercitată de anchetatori fiind în afara oricărui dubiu.
– Am fost ridicat în forţă şi îmbrâncit cu brutalitate, sub ameninţarea încătuşării de către persoane înarmate la vedere, din faţa sediului filialei judeţene Dâmboviţa a Partidului Social Democrat, în plină campanie electorală, fără a fi citat şi fără a exista vreun indiciu că aş refuza să mă prezint la solicitarea Parchetului. Dimpotrivă, m-am prezentat de fiecare dată când am fost solicitat de organele de anchetă. În fapt, s-a procedat la reţinerea mea ilegală, fiind încălcate dispoziţiile art. 27 alin. (3) din Constituţia României, care prevăd că reţinerea deputaţilor este permisă doar în caz de infracţiune flagrantă, ceea ce nu a fost constatat şi consemnat, conform procedurilor obligatorii prevăzute de lege în vederea realizării mijlocului de probă, deoarece nu a existat fapta.
– La data de 27 noiembrie 2012, trei indivizi rămaşi nedeintificaţi, având asupra lor valize metalice, au pătruns, în absenţa mea în biroul în care îmi desfăşuram activitatea politică la sediul filialei Dâmboviţa a Partidului Social Democrat. Acele persoane au evacuat tot personalul prezent şi au rămas acolo nesupravegheate, mai mult timp, putându-se presupune fie că au efectuat o percheziţie ilegală, fie că au depus, în mod ascuns, obiecte, care ulterior să fie ridicate printr-o procedură legală, atribuindu-mi-se deţinerea lor. Deşi am sesizat imediat, în scris, acest grosolan abuz, demersul a rămas fără răspuns din partea Parchetului.
– În cazul deputatului Ion Stan este o vădită manipulare a ideii conform căreia nearestarea mea ar obstrucţiona bunul mers al procesului penal.
Faţă de această situaţie, rog să se observe că există o prevedere expresă a Constituţiei României art. 72 alin (2), similară prevederilor legale din alte ţări care, pe de o parte, permite urmărirea şi trimiterea în judecată a deputaţilor pentru fapte care nu au legătură cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, iar, pe de altă parte, pentru a se limita abuzul şi ingerinţele în activitatea parlamentarilor, aceştia nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte. În cazul meu, sa existat atât o reţinere, cât şi o violare a biroului în care îmi desfăşuram activitatea politică.
Aşadar, nimic nu împiedică organele de urmărire penală, dacă există probe, să sesizeze instanţa de judecată, lucru pe care l-am cerut public şi în mod repetat.
– Sub pretextul urgenţei anchetei penale, am 4
fost supus ascultărilor şi interceptărilor electronice, filat şi filmat în absenţa unui mandat legal emis de judecător, fiindu-mi înscenate şi aşa-zise momente operative în care să fiu prins în flagrant. Evident că cele patru tentative provocatoare, în absenţa săvârşirii faptelor, au eşuat. Rog să se observe că, atât legea naţională [Cod Procedură Penală art. 68 alin. (2)], cât şi legislaţia externă nu permit provocările şi nici lansarea săvârşirii unei infracţiuni în scopul de a obţine mijloace de probă. Din cauza unor astfel de abuzuri, statul român a suferit mai multe condamnări la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Este adevărat că în anii 2011 şi 2012 am expus de la tribuna Parlamentului României numeroase opinii critice, cu privire la fapte de corupţie şi ingerinţe în viaţa politică, economică şi socială a ţării, care au privit personalităţi marcante, instituţii, companii străine ori din România, ceea ce în mod cert a deranjat anumite cercuri şi grupuri de interese nelegitime.
La alegerile parlamentare din decembrie 2012 am obţinut a patra oară consecutiv încrederea concetăţenilor mei, într-o proporţie covârşitoare, alegătorii trimiţându-mă, din nou, în Parlamentul României, deşi din 22 noiembrie 2012, în plină anchetă penală, ce aduce mai mult cu provocarea, intimidarea şi actele de poliţie politică, s-a încercat manipularea opiniei publice şi a electoratului din colegiul în care am candidat.
Este un motiv pentru care doresc să exprim adevărul, aşa cum este el, să împiedic manipularea, minciuna, delaţiunea şi impostura, totodată să solicit instituţiilor statului să dispună de urgenţă retragerea maşinilor la filaj cu care sunt urmărit eu şi familia mea de peste 90 de zile.
Ion Stan
DEPUTAT INDEPENDENT ÎN PARLAMENTUL ROMÂNIEI 21 IANUARIE 2013

Caută în Arhivă

Selectați o dată
Selectați o categorie
Căutare cu Google